Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cinci ani de Euralis în Romania

Compania Euralis sarbatoreste, anul acesta, cinci ani de cand a deschis filiala de la noi din tara. Cu acest prilej, a organizat pe 21 noiembrie, la hotelul Crowne Plaza din Bucuresti, un eveniment aniversar, precedat de o conferinta de presa. Tot atunci, reprezentantii Euralis au anuntat si noutatile pentru campania de primavara 2015.

"Numele Euralis vine de la Europe Alliance Mais. Suntem o cooperativa din sud-estul Frantei pentru care principala cultura este porumbul. Inainte de 2009, firma noastra a existat în Romania foarte multa vreme. Am avut colaborari cu institute de cercetare înainte de 1989. Unele dintre principalele produse pe care le-am avut în portofoliu contineau genetica romaneasca. Si acum, o parte dintre produsele pe care le vindem au în genetica lor stramosi din cercetarea romaneasca, ceea ce este un lucru de maxima mandrie pentru noi", a spus Florin Constantin, executive manager SEE BU Euralis Semences.

In anul în care Euralis a intrat pe piata autohtona, competitorii sai erau deja prezenti cu filiale, dar decalajul a fost repede recuperat. Acum, dupa cinci ani, Euralis se poate mandri cu rezultatele obtinute.
"In 2009, am decis sa intram direct pe piata pentru ca eram într-un dezavantaj. Ceilalti competitori erau deja prezenti cu filiale, iar noi nu eram aproape de piata. Vindem seminte de porumb, floarea-soarelui, rapita, sorg si soia. Sunt cinci ani de Euralis în Romania si cinci culturi. Este o consonanta simbolica. Nici nu ne-am dat seama ca au trecut acesti ani. In timpul campaniei de primavara, ne uitam prin hartii ca sa verificam un detaliu într-un contract si ne-am dat seama ca aceasta filiala a fost creata în Romania în martie 2009. A fost un moment de surpriza. Am zis ca trebuie sa sarbatorim.
Noi nu ne imaginam, în momentul cand am venit în Romania, ca vom avea o cota de piata si cifre de afaceri care sa ajunga la nivelul acesta. Am fost într-o constanta progresie, am devenit unul dintre actorii principali ai semintelor din Romania", a adaugat Florin Constantin.

Acum, cu ocazia celor cinci ani, compania si-a definit o misiune foarte simpla: "sa livreze seminte de foarte buna calitate, la timp".
Anul 2014 nu înseamna pentru Euralis doar cinci ani în Romania, ci si o cifra de afaceri de 7 milioane de euro. Echipa a fost si ea reorganizata. "Pana acum, Euralis avea în Romania doua echipe, una de agronomi si una comerciala. Pentru o mai buna sustinere a partenerilor si pentru a fi mai aproape de fermieri si de nevoile pietei, am fuzionat cele doua echipe în una singura. Avem 11 tehnical-sales manageri pentru Romania si un key account pentru fermieri mari, de peste 10.000 ha, carora le acordam o atentie deosebita. Suntem pregatiti pentru 2015 cu o politica comerciala corecta pentru partenerii nostri distribuitori", a precizat, la randul sau, Cerasela Achim, national sales manager.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 46 din 3 decembrie 2014


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."