Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Pledoarie pentru lucerna

Patrick Valmary, director de cercetare la Caussade Semences, este si consultant īn agricultura integrata si sustinator al culturii de lucerna. Este avocat pro-bono. Cultura de lucerna are nevoie de astfel de voci.

Agricultura integrata īnseamna diminuarea inputurilor externe īn exploatatia agricola si cea mai buna administrare a resurselor naturale. Pentru ca se urmareste "durabilitatea", agricultura integrata trebuie sa fie eficienta din punct de vedere economic, acceptabila pe plan social si tolerabila din punct de vedere ecologic. Acest sistem promoveaza practici cum ar fi eliminarea aratului solului, acoperirea permanenta a lui, lupta biologica īmpotriva daunatorilor, amenajarea ecologica a peisajului.

Activitatea solului trebuie repornita
"Scopul nostru este sa introducem mai multe leguminoase īn rotatie", spune Valmary. Lucerna are un rol important īn aceast tip de agricultura. Are puterea de a revitaliza toate rezervele din sol. "Eu am constientizat ca īn zonele continentale solul este foarte bogat dar īnchis. Rezerve exista foarte multe, dar nu sunt activate. Sunt probleme de frig, de seceta. Toata activitatea biologica este oprita", spune consultantul. Activitatea solului este repornita prin lucrari fara aratura, sisteme de covor vegetal de lucerna, leguminoase ca mazariche, mazare. Sunt arhicunoscute calitatile culturii de lucerna privind īmbogatirea cu azot, structurarea solului si efectul de erbicid.

Cultura viitorului
O remarca pe care o face consultantul se refera la raspandirea culturii de lucerna īn lume. Se poate cultiva īn toate colturile lumii. In Romania se produce samanta de lucerna ce se cultiva īn Kazahstan pentru ca productia de fan sa ajunga īn China. Valmary considera ca lucerna are un potential extraordinar de dezvoltare si ca, la un moment dat, va deveni chiar cea mai īntinsa cultura din lume. Nu īnsa foarte curand. "Daca va uitati la caracteristicile lucernei, vedeti ca este de viitor. Se exploateaza timp de 3-5 ani. Produce cea mai multa proteina la hectar", argumenteaza Valmary.
Consumul, cel de care depinde extinderea suprafetelor are si el rezerve de crestere. Valmary remarca utilizarea lucernei īn alimentatia umana, adesea neglijata. In Maroc exista triburi care au o traditie īn a consuma lucerna. In Franta exista o cooperativa care produce lucerna deshidratata folosita īn Africa īn lupta īmpotriva malnutritiei copiilor. "Le dau praf de lucerna pentru ca are o proteina asemanatoare celei din carne", spune Valmary. Lucerna este bogata īn fier si o sursa importanta pentru vitaminele B6 si E. Contine si o cantitate suficienta de vitamina D, precum si calciu si fosfor, care fortifica scheletul osos si dentitia copiilor.
Interesul pentru cultivarea lucernei a fost atat de mare īn Golful Persic īncat, paradoxal, s-a ajuns la interzicerea ei. Apa potabila freatica a fost secata din cauza irigatiilor. Se faceau 10-12 coase. Asa se face ca acum, portul Constanta poate fi o deschidere foarte importanta pentru fermierii romani.
Valmary observa o duplicitate. "Americanii ne īnvata sa folosim soia, dar la ei cresterea animalelor se face cu porumb si lucerna", a remarcat consultantul.

O cultura "anti-business"
Cu toate aceste avantaje economice, agronomice si de sanatate, cultura de lucerna este īntr-un con de umbra fata de potentialul pe care īl are. Explicatia sta tot īn bani. Sunt putini cei interesati sa o promoveze. Producatorii de samanta nu au o piata mare. Cultura poate sa reziste cinci ani. Pe de alta parte, din vanzarea hibrizilor de porumb, spre exemplu, banii vin īn fiecare an. Nici investitiile īn cercetare nu pot fi sustinute de o cultura prea putin generatoare de afaceri. Fara sa cadem īn capcana conspiratiei, trebuie remarcat ca si consumul de motorina scade, la fel si cele de īngrasaminte si produse de protectia plantelor.

Patrick Valmary,
director de cercetare la Caussade Semences

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 48 din 17 decembrie 2014


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!