Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Gavrila Tuchilus a întors 650 hectare de rapita din cauza lipsei de apa

La noi, sistemul de irigatii devine o chestiune de securitate nationala, poate mai stringenta decat construirea autostrazilor, sigur, foarte necesare si ele. Pierderile de recolta, si chiar din zootehnie, din cauza stresului hidric, ne vor determina sa ne schimbam viziunea. Pana atunci, fermierii au de suferit primii.

La Agrimat Matca, Gavrila Tuchilus a facut tot ce tinea de vointa lui, dar nu poate rezolva conectarea la cea mai apropiata sursa de apa de la barajul Movileni de pe Siret, de unde apa ar putea veni prin cadere naturala.
"Am semanat cu rapita 650 de hectare. Din cauza secetei instalate în vara, rapita mea nu a mai rasarit. Pana la 15 octombrie, nu a rasarit niciun fir. Am fost nevoit sa întorc rapita si sa seman grau.

Teoretic, avem un sistem de irigatii, conectat la apa din Dunare. La 90 de kilometri. Pentru ca nimeni nu mai iriga în afara de mine, nu pot uda. Am doua statii perfect conservate, le pazesc, cheltuiesc cu ele si nu pot sa irig!", spune cu disperare în glas fermierul. Daca avea apa, rapita rasarea.

Alti 700.000 de lei pierduti
Pentru a înfiinta cultura de rapita pe cele 650 ha, Gavrila Tuchilus a cheltuit 700.000 de lei. Samanta, tratamentele, salariile trebuiau platite. Nu mai pune la socoteala costurile îngrasamintelor care raman în sol. "Nicio firma nu face asigurare împotriva secetei. Fondul Mutual nu e functional. Am depus doua dosare pentru sistemul de irigatii din zona la ministrul Valeriu Tabara si la Daniel Constantin. Am primit doar promisiuni de la domnii Apostol si Botanoiu".

O statie de pompare ca noua
Tuchilus a facut statia în anul 2007-2008. Atunci s-au dat bani pentru reabilitarea sistemului de irigatii. A functionat numai în 2009-2010 si de-atunci motoarele stau. "Vreau sa le dau statului înapoi, asa cum le-am luat. Deja s-au furat hidrantii din camp. Nu putem pazi mii de hectare. Eu îi platesc pe oameni sa pazeasca statia. Exista fermieri care au luat 150 de miliarde de lei vechi si statiile lor nu au functionat niciodata. Nu m-a lasat inima sa fac la fel. As lasa totul balta, dar nu ma lasa inima."
A fost în Spania si a vazut într-o localitate, la 80 km de Barcelona, instalatiile lor de irigatii. In 1944, Franco a ordonat ca orice suprafata plana sa fie irigata prin inundare pe suprafete mici, iar pomii si via prin picurare. Apa vine din Muntii Pirinei, totul este al statului. Fermierul plateste un pret simbolic pentru ca el produce 20 de tone de porumb la hectar, 70 de tone de piersici, 140 de tone de struguri.
Eu am investit subventia primita la hectar. Unii reinvestim subventiile, dar subventia luata de Baba Rada si Badea Gheorghe o opreste primarul, ca nu au platit impozitul", spune fermierul.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 1 din 7 ianuarie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.