Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
O imagine la cald asupra fertilizarii

Profesorul Mihai Rusu preda agrochimia si notiunile de fertilizare la catedra USAMV Cluj. Recent a luat pulsul fermelor din tara īntr-un tur al zonelor agricole, prin proiectul "Caravana Azomures" īmpreuna cu echipa combinatului. Ne-a īmpartasit cateva impresii la cald despre cum vad fermierii fertilizarea.

Ce ati remarcat la fermele din tara?
Nivelul de fertilizare a fost realizat partial, īn functie de capacitatea economica a fermierilor. Am remarcat ca majoritatea se orienteaza spre fertilizanti mai eficienti, adica mai echilibrati, mai concentrati īn substanta activa. Sunt sigur ca odata cu desprimavararea o sa completeze fertilizarea.

Care este starea solurilor?
E greu de spus pentru ca nu se realizeaza analize de sol minime, macar cele pentru Ph, continut de azot, de fosfor si de potasiu care sunt importante pentru dozarea īngrasamintelor. Fermierii spun ca nu le fac din cauza dezorganizarii de la Oficiile de studii pedologice si agrochimice. Intr-adevar, la aceste oficii s-au facut reduceri drastice de personal. A doua obiectie a lor, pe care o consider nemotivata, este legata de costuri. Totusi, analiza unei probe nu depaseste 120 de lei.

Se vorbeste adesea despre deficiente de fosfor si de potasiu. Exista date īn acest sens?
Exista mari diferente īntre soluri, de aceea trebuie facute analize. In general, continutul de fosfor este scazut pe solurile acide. Exista conceptia, pe care eu o consider depasita, ca solurile ar avea cantitati suficiente de potasiu. Sa nu uitam ca īn ultimii ani s-au introdus culturi mari consumatoare de potasiu cum este rapita, sfecla de zahar, floarea-soarelui, legumele, pomii si vita-de-vie. Ca sa poti īntelege care este starea solului cred ca trebuie facute analize de sol macar la 3-4 ani.

Sunt fermierii interesati de microelemente īn fertilizare?
Da, exista interes. Le-am vorbit si noi despre sensibilitatea unor culturi la lipsa sau excesul de microelemente. Exista situatii legate de insuficienta de bor la rapita. Si sfecla de zahar sufera īn lipsa borului. Pot sa apara boli nutritionale cum ar fi cea numita popular "putrezirea inimii", adica putrezirea radacinii īn interior. Si zincul este necesar, īn primul rand la porumb, mai ales ca fermierii vizeaza productii de 8-15 t/ha. Azomures a si introdus īn tehnologie si borul si zincul, alaturi de azot, fosfor si potasiu.
Credeti ca este acoperita nevoia de consultanta īn fertilizare?
Spun fara rezerve ca nu este acoperita nevoia de consultanta a fermierilor īn nici un domeniu. In afara īntalnirilor periodice pe care le au firmele producatoare cu fermierii, nu exista nici un fel de consultanta. Mi se pare foarte grav. Poate ar trebui realizat un corp de specialisti īn fiecare judet care sa ofere consultanta.

Cum folosesc fermierii īngrasamintele complexe?
Folosesc NPK-urile cunoscute. Au o orientare speciala spre sortimentul 15-15-15 dar si spre sortimentul 20-20-0 la fertilizarea de baza, deoarece este un complex echilibrat īn privinta azotului si al fosforului, cu efect de starter.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 7 din 18 februarie 2015

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.