Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
O imagine la cald asupra fertilizarii

Profesorul Mihai Rusu preda agrochimia si notiunile de fertilizare la catedra USAMV Cluj. Recent a luat pulsul fermelor din tara într-un tur al zonelor agricole, prin proiectul "Caravana Azomures" împreuna cu echipa combinatului. Ne-a împartasit cateva impresii la cald despre cum vad fermierii fertilizarea.

Ce ati remarcat la fermele din tara?
Nivelul de fertilizare a fost realizat partial, în functie de capacitatea economica a fermierilor. Am remarcat ca majoritatea se orienteaza spre fertilizanti mai eficienti, adica mai echilibrati, mai concentrati în substanta activa. Sunt sigur ca odata cu desprimavararea o sa completeze fertilizarea.

Care este starea solurilor?
E greu de spus pentru ca nu se realizeaza analize de sol minime, macar cele pentru Ph, continut de azot, de fosfor si de potasiu care sunt importante pentru dozarea îngrasamintelor. Fermierii spun ca nu le fac din cauza dezorganizarii de la Oficiile de studii pedologice si agrochimice. Intr-adevar, la aceste oficii s-au facut reduceri drastice de personal. A doua obiectie a lor, pe care o consider nemotivata, este legata de costuri. Totusi, analiza unei probe nu depaseste 120 de lei.

Se vorbeste adesea despre deficiente de fosfor si de potasiu. Exista date în acest sens?
Exista mari diferente între soluri, de aceea trebuie facute analize. In general, continutul de fosfor este scazut pe solurile acide. Exista conceptia, pe care eu o consider depasita, ca solurile ar avea cantitati suficiente de potasiu. Sa nu uitam ca în ultimii ani s-au introdus culturi mari consumatoare de potasiu cum este rapita, sfecla de zahar, floarea-soarelui, legumele, pomii si vita-de-vie. Ca sa poti întelege care este starea solului cred ca trebuie facute analize de sol macar la 3-4 ani.

Sunt fermierii interesati de microelemente în fertilizare?
Da, exista interes. Le-am vorbit si noi despre sensibilitatea unor culturi la lipsa sau excesul de microelemente. Exista situatii legate de insuficienta de bor la rapita. Si sfecla de zahar sufera în lipsa borului. Pot sa apara boli nutritionale cum ar fi cea numita popular "putrezirea inimii", adica putrezirea radacinii în interior. Si zincul este necesar, în primul rand la porumb, mai ales ca fermierii vizeaza productii de 8-15 t/ha. Azomures a si introdus în tehnologie si borul si zincul, alaturi de azot, fosfor si potasiu.
Credeti ca este acoperita nevoia de consultanta în fertilizare?
Spun fara rezerve ca nu este acoperita nevoia de consultanta a fermierilor în nici un domeniu. In afara întalnirilor periodice pe care le au firmele producatoare cu fermierii, nu exista nici un fel de consultanta. Mi se pare foarte grav. Poate ar trebui realizat un corp de specialisti în fiecare judet care sa ofere consultanta.

Cum folosesc fermierii îngrasamintele complexe?
Folosesc NPK-urile cunoscute. Au o orientare speciala spre sortimentul 15-15-15 dar si spre sortimentul 20-20-0 la fertilizarea de baza, deoarece este un complex echilibrat în privinta azotului si al fosforului, cu efect de starter.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 7 din 18 februarie 2015

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!