Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Monsanto si BASF s-au întalnit cu producatorii de rapita din Timis

Monsanto si BASF au organizat împreuna o întalnire speciala cu producatorii de rapita din Timis, în apropierea de Comlosul Mare. Acolo, pe o platforma experimentala de 20 ha, au fost aplicate cinci sisteme de pregatirea solului pentru rapita: aratura, top down, scarificare, disc greu si strip-till. Semanatul a fost facut în 9 septembrie, pe 10 si pe 20 octombrie 2014, pe densitati cu 30, 45 si 75 de plante pe metru patrat. Distantele dintre randuri sunt de 12,5 cm, 35 cm si 37,5 cm.

Experientele
"Am vrut sa aratam fermierilor diversele experiente facute aici, atat cu cei trei hibrizi noi din portofoliul Monsanto, cat si cu cei deja consacrati. Rapita este o cultura complexa si foarte pretentioasa. Depinde foarte mult de clima din toamna, de precipitatii si de temperatura, de cat de mare e seceta si arsita. In camp, au fost facute experiente privind aratul la diferite adancimi ale solului, epocile de semanat si densitatile plantelor. Noi oferim, iar fermierul alege. Nu putem spune ca e o tehnologie universal valabila, un hibrid complet sau un itinerar de la A la Z care sa se potriveasca tuturor. In fiecare ferma exista conditii diferite, chiar si sole diferite", a explicat Alin Sebastian Nemtisor, manager de produs rapita Monsanto, pentru Romania, Bulgaria si Moldova.

La întalnire s-a discutat despre noutatile din portofoliul Dekalb, caracteristicile generale ale germoplasmei Dekalb, despre tehnologia Clearfield si controlul samulastrei rapitei Clearfield. Germoplasma apartine Monsanto ca genetica si are patru calitati: potential de productie, rezistenta la scuturare, rezistenta la iernare si dubla toleranta la Phoma si la Sclerotinia. Aceste patru caracteristici sunt specifice tuturor celor 10 hibrizi de rapita Monsanto prezentati fermierilor din Timis si cultivati pe platforma de la Comlosul Mare.

Solutie BASF de control al samulastrei rapitei Clearfield
"Probabil ca stiati de sistemul Clearfield aplicat în cazul florii-soarelui, dar de ceva vreme acelasi sistem este disponibil si pentru rapita, cu partenerii BASF producatori de samanta. Cand vorbim de sistemul Clearfield si de erbicidul Cleranda la rapita, vorbim de patru calitati: siguranta, independenta, predictibilitate si inovatie. De ce sistemul Clearfield ofera siguranta la rapita? In erbicidul Cleranda, avem doua substante active, imazamoxul si metazaclorul, cu un mod de actiune diferit, dar care sunt sinergice, se completeaza si ofera cel mai larg spectru de combatere asupra buruienilor, existent pe piata, mai ales asupra cruciferelor", explica Razvan Boc, consultant tehnic BASF pe Timis si Arad.

Samulastra de rapita a devenit o buruiana tot mai frecventa în culturi, din cauza reducerii timpului de rotatie si revenirii tot mai des în cultura (rapita-grau-grau-rapita). Acest tip de rotatie, bazat mai mult pe considerente economice, a înlocuit tipul de rotatie traditional al culturilor si determina astfel mai multe probleme fitosanitare. Ca buruiana, samulastra de rapita are o serie de caracteristici care pot crea uneori probleme. Samulastra de rapita Clearfield poate fi combatuta cu succes în cadrul strategiei de combatere a buruienilor în majoritatea asolamentelor existente, însa aceasta trebuie luata în calcul din timp. In acest context, amintim o parte dintre bunele practici de utilizare a sistemului Clearfield recomandate de specialistii BASF, în controlul samulastrei de rapita Clearfield: utilizarea de erbicide cu alt mod de actiune în culturile de rotatie (non ALS, Grupa B); toaletarea lanului de rapita pentru a evita infestarea campurilor vecine; evitarea transferului mecanic al semintelor de la un camp la altul, prin intermediul utilajelor agricole; curatarea cu atentie a semanatorilor si a combinelor si eliminarea semintelor ramase în buncare. De asemenea, specialistii BASF îndeamna ca fermierii sa îi informeze pe ceilalti fermieri din apropiere - cultivatori de rapita Clearfield - pentru a fi evitat transferul de material biologic.

Gh. MIRON

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!