Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Monsanto si BASF s-au întalnit cu producatorii de rapita din Timis

Monsanto si BASF au organizat împreuna o întalnire speciala cu producatorii de rapita din Timis, în apropierea de Comlosul Mare. Acolo, pe o platforma experimentala de 20 ha, au fost aplicate cinci sisteme de pregatirea solului pentru rapita: aratura, top down, scarificare, disc greu si strip-till. Semanatul a fost facut în 9 septembrie, pe 10 si pe 20 octombrie 2014, pe densitati cu 30, 45 si 75 de plante pe metru patrat. Distantele dintre randuri sunt de 12,5 cm, 35 cm si 37,5 cm.

Experientele
"Am vrut sa aratam fermierilor diversele experiente facute aici, atat cu cei trei hibrizi noi din portofoliul Monsanto, cat si cu cei deja consacrati. Rapita este o cultura complexa si foarte pretentioasa. Depinde foarte mult de clima din toamna, de precipitatii si de temperatura, de cat de mare e seceta si arsita. In camp, au fost facute experiente privind aratul la diferite adancimi ale solului, epocile de semanat si densitatile plantelor. Noi oferim, iar fermierul alege. Nu putem spune ca e o tehnologie universal valabila, un hibrid complet sau un itinerar de la A la Z care sa se potriveasca tuturor. In fiecare ferma exista conditii diferite, chiar si sole diferite", a explicat Alin Sebastian Nemtisor, manager de produs rapita Monsanto, pentru Romania, Bulgaria si Moldova.

La întalnire s-a discutat despre noutatile din portofoliul Dekalb, caracteristicile generale ale germoplasmei Dekalb, despre tehnologia Clearfield si controlul samulastrei rapitei Clearfield. Germoplasma apartine Monsanto ca genetica si are patru calitati: potential de productie, rezistenta la scuturare, rezistenta la iernare si dubla toleranta la Phoma si la Sclerotinia. Aceste patru caracteristici sunt specifice tuturor celor 10 hibrizi de rapita Monsanto prezentati fermierilor din Timis si cultivati pe platforma de la Comlosul Mare.

Solutie BASF de control al samulastrei rapitei Clearfield
"Probabil ca stiati de sistemul Clearfield aplicat în cazul florii-soarelui, dar de ceva vreme acelasi sistem este disponibil si pentru rapita, cu partenerii BASF producatori de samanta. Cand vorbim de sistemul Clearfield si de erbicidul Cleranda la rapita, vorbim de patru calitati: siguranta, independenta, predictibilitate si inovatie. De ce sistemul Clearfield ofera siguranta la rapita? In erbicidul Cleranda, avem doua substante active, imazamoxul si metazaclorul, cu un mod de actiune diferit, dar care sunt sinergice, se completeaza si ofera cel mai larg spectru de combatere asupra buruienilor, existent pe piata, mai ales asupra cruciferelor", explica Razvan Boc, consultant tehnic BASF pe Timis si Arad.

Samulastra de rapita a devenit o buruiana tot mai frecventa în culturi, din cauza reducerii timpului de rotatie si revenirii tot mai des în cultura (rapita-grau-grau-rapita). Acest tip de rotatie, bazat mai mult pe considerente economice, a înlocuit tipul de rotatie traditional al culturilor si determina astfel mai multe probleme fitosanitare. Ca buruiana, samulastra de rapita are o serie de caracteristici care pot crea uneori probleme. Samulastra de rapita Clearfield poate fi combatuta cu succes în cadrul strategiei de combatere a buruienilor în majoritatea asolamentelor existente, însa aceasta trebuie luata în calcul din timp. In acest context, amintim o parte dintre bunele practici de utilizare a sistemului Clearfield recomandate de specialistii BASF, în controlul samulastrei de rapita Clearfield: utilizarea de erbicide cu alt mod de actiune în culturile de rotatie (non ALS, Grupa B); toaletarea lanului de rapita pentru a evita infestarea campurilor vecine; evitarea transferului mecanic al semintelor de la un camp la altul, prin intermediul utilajelor agricole; curatarea cu atentie a semanatorilor si a combinelor si eliminarea semintelor ramase în buncare. De asemenea, specialistii BASF îndeamna ca fermierii sa îi informeze pe ceilalti fermieri din apropiere - cultivatori de rapita Clearfield - pentru a fi evitat transferul de material biologic.

Gh. MIRON

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.