Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Nemultumiri legate de pretul graului

Pretul graului a scazut īn ultimele saptamani, nivelul maxim a fost la īnceputul recoltarii. Ofertele pe care le primesc acum fermierii sunt īn jur de 70 de bani/kg. Este un pret care le acopera investitia, dar cei mai multi asteapta un minim de 80 de bani/kg pentru a lua īn calcul vanzarea. In zonele calamitate de seceta, pretul corect pare a fi chiar 1 leu/kg. Majoritatea fermierilor cu care am discutat spun ca vor vinde spre finalul anului sau chiar īn 2016.

Se spune ca traderii profita de faptul ca unii fermieri nu au spatii de depozitare si īncearca sa reduca preturile la grau cu 10 euro pe tona.
Insa multi dintre agricultorii mari au silozuri, au magazii. Ei pot depozita pana cand piata se calmeaza si pretul se apropie de cel apreciat drept corect.
Cineva spunea odata ca "silozul este ca arma nucleara. Il arata traderului, dar prefera sa nu-l foloseasca". Unii traderi īnteleg acest aspect si īsi corecteaza ofertele, altii nu.

Dimitrie Musca, Curtici, jud. Arad
Am recoltat 3.500 ha cu grau, suprafata cumulata pe combinatele din Curtici si Olari. Am terminat recoltatul de doua saptamani. Recoltam peste 300 ha/zi. Am avut o productie medie de 7.300 kg/ha. Am primit oferte pentru cumpararea graului, dar nu m-a interesat niciuna. Am vazut ca se ofera si 78 de bani/kg, la graul bun. Fara sa cerem noi nimic.
Pana la jumatatea lunii august nu se pune problema sa vand. Nu am datorii care sa ma oblige sa vand imediat. Seceta este destul de mare la noi īn zona pentru culturile de porumb si soia. In aceste conditii, daca nu se va face porumbul, probabil pretul graului, pentru cine nu l-a vandut, va fi īn continuare influentat si de cantitatile mici de porumb. Eu am depozitat toata cantitatea, umiditatea este de 12%. Avem un grau cu 13-14% proteina.
Am īntr-adevar de vanzare 18.000 tone de grau, dar deocamdata nu discut despre oferte. Este adevarat ca au fost situatii si cand am vandut graul de pe aeroport, dar nu īn acest an, pentru ca se pare ca īn lume este o problema. Si daca urca preturile atat de mult la grau si, ulterior, si la porumb, va dati seama ce se va īntampla cu pretul la carne. Ori se duce carnea la normal, ori īnchidem toata zootehnia. Eu mai am 1.800 de vaci si 35.000 capete de porci.

Dan Hurduc, Costesti, jud. Vaslui
Am recoltat 750 ha de grau si am avut, īn medie, 4 tone/ha. Eu pastrez graul acum, nu-l vand. Oferte pentru cumparare am primit, la 70-73-75 de bani/kg. Depozitam īntreaga productie, dispunem de spatii de depozitare. La acest pret se poate recupera investitia, dar este la limita. Daca dai arenda la acest nivel, ramane, practic, ca subventia sa acopere diferenta de costuri pentru a avea un profit minim.
Colegii stau mult mai prost la productii. In zona, media este īntre 2.500 si 3.500 kg/ha. Eu am grau de panificatie. Il depozitez si sper sa primesc 80 de bani/kg. La un pret mai mic nu vreau sa-l dau.
Dupa mine, pretul ar trebui sa creasca īn perioada urmatoare. Dar, practic nu mai exista predictibilitate. Este posibil sa scada foarte mult, ca acum este tendinta de scadere. In principiu, pretul creste cu minim 2 euro/tona pe luna. Acestea sunt costurile de depozitare. Dar estimam ca pana la sfarsitul anului exista potential de crestere, cel putin la graul de panificatie. Cred ca 85 bani/kg pentru graul de panificatie īn noiembrie este un pret maxim.
Anul acesta graul a fost bun si cumparatorii au luat īn calcul proteina, al carui nivel l-au ridicat foarte sus. Ceea ce nu este tocmai potrivit. In fiecare an cumparatorii aleg cate un parametru prin care sa declaseze graul: anul trecut a contat greutatea hectolitrica, acum 2 ani, glutenul, apoi indicele de cadere, indicele de deformare. Eu am glutenul 25% si greutate hectolitrica peste 82, iar proteina 12%. Acestia sunt parametrii care anul acesta trebuie luati īn calcul.

Ovidiu Vasile, Bucu, jud. Ialomita
Am recoltat 470 ha si am avut o productie medie de 7.000 kg/ha. Nu am primit īnca oferte de cumparare, dar nici nu m-am interesat. Nu am avut dorinta de a vinde imediat. In general, eu nu vand īn aceasta perioada, cel mai probabil voi vinde anul viitor. Detin si spatii de depozitare proprii. Nu am luat hotarari majore īn acest moment. Sa vedem cum va evolua piata si īn functie de acest nivel vom lua decizia daca, totusi, vom vinde o parte din cantitate si la finalul acestui an, pentru a īmparti riscul, sau vom vinde īn īntregime anul viitor.
Piata este oricum bulversata acum. Este īn cadere libera. A fost o cadere si la rapita īnainte, dar apoi si-a revenit. Noi acum mergem din aproape īn aproape. Ne intereseaza mai mult oleaginoasele, cu precadere floarea-soarelui, sa vedem cum o sa se comporte si ea. Apoi porumb. Graul īl lasam mai tarziu.

Nicolae Sitaru, Orezu, jud. Ialomita
Am recoltat 781 ha de grau. Am obtinut o productie medie de 7,7 tone/ha. Am primit pana acum oferte de cumparare pentru grau, iar preturile sunt īn jur de 700 lei/tona. De la 800 lei/tona as considera un pret acceptabil pentru acest an, de acolo īn sus as vinde.

Ovidiu Siteavu, Florica, jud. Teleorman
Am avut o productie medie de 6.000 kg/ha. Am primit oferte de cumparare pentru grau. La un moment dat a fost 162 euro/tona, dar īnca eram la recoltat si nu am luat o decizie atunci. Apoi am primit o oferta de 150 euro/ha, ultima a fost la 152 euro/ha. Nu ma gandesc sa vand la acest nivel. Sper sa-si revina piata, daca a fost īn crestere asa de mult. La productia pe care am obtinut-o īn acest an, pretul actual ne acopera cheltuielile. Dar normal, toata lumea vrea un profit mai mare. Acesti cativa euro īn plus conteaza, se duc direct īn profit. Intre 160 si 170 euro/tona ar īncepe sa fie un pret bun. Dar, din pacate, nu am prins acest pret, el a fost doar la īnceputul perioadei de recoltat.
M-am gandit si la contractele futures. Insa nu ar fi fost o solutie buna, pentru ca preturile erau mai mici decat cele de pe piata. Asa s-a īntamplat si la rapita. Am semnat contract futures la un pret mai mic decat cel la care am vandut diferenta de productie dupa.
Este greu de spus ce se va īntampla pe piata. Cine are depozitare, de obicei, prin ianuarie anul urmator obtine un pret bun. Adica, daca scade costurile depozitarii, fermierul obtine un pret apropiat de media de sus a anului respectiv.
Nu am depozitare decat pentru soiurile de samanta. Costurile īn acest caz sunt destul de mari, nu renteaza sa-l tin prea mult īn speranta unei cresteri. Pe de alta parte, vin scadentele pentru datorii, trebuie sa vindem la un moment dat.

Marian Nedu, Cazanesti, jud. Ialomita
Am recoltat 700 ha de grau, cu o productie medie de 7.600 kg/ha. Sunt oferte de cumparare, dar nu ma intereseaza vanzarea īn acest moment. Pretul este acum īn jur de 170 euro/tona īn port la Constanta. A mai scazut fata de saptamana trecuta. Eu am primit oferte si la 720 lei/tona (cea mai mare) si la 700 lei/tona, īn functie de calitatea graului. Am spatii proprii de depozitare.
La ora actuala, pretul de 0,7-0,72 lei/kg ar acoperi cheltuielile facute. Dar, de regula, eu vand graul anul urmator, asa mi-am format sistemul, īn functie de evolutia pretului la momentul acela. Nu neaparat la un pret mare, dar vindem esalonat pe o perioada mai lunga.

Dezideriu Dorobantu, Bogdana, jud. Teleorman
Am recoltat 350 ha si am avut o medie de 6.000 kg/ha. Pana īn acest moment am primit prea putine oferte de cumparare, nu le-am luat īn considerare prea mult. La ora actuala, un pret corect la care as fi tentat sa vand este īn jur de 80 bani/kg. S-ar putea sa trebuiasca sa vindem. Avem spatii de depozitare, dar nu pentru īntreaga cantitate. Depozitam graul la potentialii clienti carora le vom vinde. Cred ca īn luna august-septembrie voi vinde īntreaga cantitate.

Stefan Poienaru, Fetesti, jud. Ialomita
Toti fermierii vor spune ca preturile actuale sunt mici. Un pret sub 160 euro/tona pentru fermier este un pret mic. Ca o prima observatie, īn conditiile productiilor din acest an, acest pret nu acopera costurile de īnfiintare si īntretinere a culturii. Am mai spus si alta data: piata romaneasca este supusa agresiunii unui monopol de catre traderi. In sensul ca sunt cinci mari cumparatori care nu au venit sa faca protectie sociala īn Romania. Ei au venit sa faca bani. Parerea mea este ca ei se īnteleg si ar merita Consiliul Concurentei sa faca o analiza a felului īn care se comporta ei īn aceasta economie de piata. Ca un semnal de alarma, pentru ca ei functioneaza ca un cartel, este clar. Fiecare da un pret asupra caruia se īnteleg.
Nu īn ultimul rand, am eu o teorie mai veche legata de desfiintarea certificatului de depozit. A functionat foarte bine īn Romania certificatul de depozit, pana acum 2 ani, cand ministrul agriculturii si secretarul de stat Daniel Botanoiu au renuntat la acest instrument de piata care prelua un milion de tone din productia de grau. Era un mecanism de piata care intervenea īn piata īn mod legal si le dadea o oarecare siguranta fermierilor, care, pe baza certificatului de depozit, puteau accesa credit. Atunci nu erau obligati sa vanda, asa cum este astazi. Ar trebui cercetat felul īn care a fost desfiintat certificatul de depozit. Era un instrument care era util, era garantat de Fondul de Garantare. Au promis atunci ca vor propune altceva īn locul certificatelor de depozit. Dar īn noua lege a certificatului de depozit, l-au facut īn asemenea fel ca sa nu poata fi aplicat niciodata.
Traim īntr-o piata bulversata, o piata nefunctionala, fermierii sunt supusi acestei agresiuni a pietei, si practic sunt obligati sa valorifice doar la cativa traderi care au reusit sa se mentina pe piata. Dupa cum stiti, foarte multi din cei care au īncercat sa faca comert cu cereale au dat cu subsemnatul sau sunt "ascunsi". Vorbesc de investitorii romani. Poate nu este īntamplator. Ma refer la Comcereal Vaslui, Comcereal Dolj, si alti antreprenori romani.
Noi am avut anul acesta circa 4.300 ha cu grau si am avut o productie medie de 3.700 kg/ha. Am primit, pana acum, oferte de cumparare a graului de la traderii activi pe piata. Am si vandut. Preturile oferite au fost īn jur de 160 euro/tona.

Laurentiu Baciu, Damienesti, jud. Bacau
Pretul actual este mic si nu acopera cheltuielile, mai ales tinand cont de faptul ca productiile au fost si ele reduse īn zonele īn care a predominat seceta. Cheltuielile au fost īnsa aceleasi ca si īn zonele unde a plouat, dar din pacate productia a fost la jumatate sau la trei sferturi. Practicandu-se acelasi pret, va dati seama ca cei din zonele afectate de seceta nu-si pot acoperi cheltuielile la cultura graului.
In zonele calamitate, un pret care sa acopere cheltuielile era de 1-1,1 lei/kg. In momentul de fata, ofertele sunt la 0,75-0,80 lei/kg.
Eu am avut o productie medie īn jur de 4.000 kg/ha, dar cheltuielile au fost facute pentru o productie de 7-8 tone/ha. Anul acesta am avut grau pe 550 ha.
Preturile de obicei cresc atunci cand este si marfa mai putina pe piata. Dar asta pe noi nu ne īncalzeste, pentru ca la randul nostru avem datorii la banci, la furnizorii de inputuri. Suntem nevoiti sa vindem īn pierdere. Inca nu au ajuns toti fermierii sa fie capitalizati, sa īsi poata permite sa stocheze graul si sa astepte un pret mai bun.
Eu de obicei stochez productia dupa ce o recoltez, pentru ca am statie de depozitare. Dar voi fi nevoit, cat de curand, sa o vand pentru ca vin scadentele la plata si trebuie sa le onorez.

Cosma Maroiu, Gaujani, jud. Giurgiu
Am avut o productie medie de 5.000 kg/ha. Am primit oferte pentru a ne cumpara graul, la 160 euro/tona, dar nu-l vindem la acest pret. Un pret acceptabil ar fi cel la care platim redeventa la pamantul de la stat, sau cel de la bursa de la Londra, īn jur de 200 euro/tona.
Pretul maxim pe acest an a fost la īnceputul recoltatului, dar a scazut. Un nivel acceptabil al pretului ne asteptam sa fie atins īn luna decembrie. Pana atunci, avem capacitatea sa depozitam graul, toti fermierii din zona au silozuri, magazii. Eu estimez ca din luna decembrie vom īncepe sa vindem graul.
Deocamdata nu ne preseaza datoriile catre furnizorii de inputuri. Noi le luam prin intermediul cooperativei, prin licitatie, avem contract facut cu furnizorii de inputuri. Pentru cerealele de toamna (orz, grau si rapita) avem scadenta la 15 august, iar pentru porumb, floarea-soarelui si soia, avem scadente 15 noiembrie īn fiecare an.
Anul acesta, la noi īn zona, cultura care ne-a salvat si ne tine la nivel de plutire ca sa putem pastra graul, a fost rapita. A fost o productie buna, un pret bun si ne ajuta sa supravietuim pana la momentul la care vom avea un pret care sa ne convina la grau. Suntem dispusi sa tinem graul pana pretul va ajunge la un nivel acceptabil, la care sa ne recuperam investitiile.

Gheorghe Cenusa, Ion Creanga, jud. Neamt
Am avut o medie de 4.500 kg/ha la grau. Eu consider ca am realizat o productie multumitoare īn conditiile anului acesta agricol. Sa ne aducem aminte ca aceasta productie este īn conditii de seceta. In acest moment, am dat doar cantitatea de grau aferenta platii inputurilor. Preturile care mi s-au oferit pentru cumpararea graului au fost de 70 bani/kg.
Sunt pe stil vechi, am magazie, dar pe orizontala. Alti vecini, care au silozuri, tin graul mai mult. Nu vand la recolta ca mine, la 0,7 lei/kg, ci īl tin 3-4 luni. Iar atunci, poate ca pretul sa coboare la 60 de bani daca se īntampla ceva pe plan international.
Sa va spun un secret. Eu fac agricultura si sunt fermier de 45 de ani. Dar eu vorbesc de productii, nu de preturi. Mie nu-mi convin preturile acestea. Dar eu fac agricultura de placere, nu pentru profit neaparat. Fac meseria pe care am mostenit-o de la parinti, de la bunici, sunt un agricultor īnrait. Si fac aceasta meserie indiferent de conditii. Si supravietuiesc. Eu am facut profit de cand m-am īnfiintat ca societate, si deja sunt 25 de ani de atunci. Grija mea este sa strang surubul atunci cand trebuie. Daca nu fac profit la o cultura, fac la alta si supravietuiesc. Anul acesta, la cultura de grau, nu cred ca putem vorbi de profit. Anul acesta trebuie sa supravietuim. Ma refer la zona īn care suntem noi, īn podisul central moldovenesc.


Citeste si: