Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
2% taxa pe protectia plantelor?

Cand sunt respectate regulile de aplicare, utilizarea produselor pentru protectia plantelor nu constituie un pericol pentru mediu sau pentru sanatatea umana. De altfel, conform datelor oficiale, īn ultimii ani nu s-au semnalat cazuri grave de punere īn pericol a mediului cu ocazia efectuarii tratamentelor fitosanitare la culturile agricole.


Nici Laboratorul Central pentru Controlul Reziduurilor de Pesticide īn Plante si Produse Vegetale din Bucuresti nu a sesizat cazuri de reziduuri de pesticide īn plante si produse vegetale.
Asadar, "poluarea" poate fi tinuta sub control. Atunci, de ce vrea Guvernul sa introduca o taxa de 2% din valoarea de achizitie a preparatelor clasificate ca fiind periculoase pentru mediu, introduse pe piata nationala de catre operatorii economici?

Numai pentru bani, desigur! Cinismul este īnsa atat de mare, īncat a propus ca īntreaga suma colectata sa fie preluata de Fondul pentru Mediu, institutie care nu are nicio competenta īn reducerea sau evitarea poluarii cu produse pentru protectia plantelor. In mod ironic, singurul efect al acestei taxe va fi scumpirea produselor pentru protectia plantelor, lucru care, asa cum sustine AIPROM (Asociatia Industriei de Protectia Plantelor din Romania), va contribui la falimentul unor mici fermieri, care vor fi obligati sa se reorienteze spre alte domenii de activitate. In acest fel, prin eliminarea de pe piata a "fermierilor" care nu-si permit sa-si protejeze culturile, scade probabilitatea de a avea recolte infectate cu micotoxine. Anul acesta multi fermieri americani au avut atac de Fusarium atat de puternic, īncat au fost nevoiti sa amestece loturile de grau pentru ca nivelul de micotoxine sa scada sub cel admis. Scumpirea produselor pentru protectia plantelor (ca urmare a introducerii noii taxe) ar putea determina si reducerea risipei de pesticide. La ora actuala sunt fermieri care utilizeaza amestecuri de substante īn locul unui singur produs: odata cu erbicidul aplica si un fungicid si un insecticid, desi efectul acestora din urma este minim, sau zero, deoarece nu sunt utilizate la momentul potrivit. Tratamentul preventiv nu trebuie aplicat de toata lumea, īn orice conditii, doar pentru faptul ca produsele nu sunt foarte scumpe.

Taxarea pare a fi justificata de urmatorul principiu: "sa se polueze, primesc, dar sa se taxeze". In propunerea de ordonanta a guvernului nu se specifica nimic despre modul īn care banii din taxa ar putea contribui la reducerea riscului de poluare cu produsele pentru protectia plantelor. Nu se sprijina nicio masura de reducere a cantitatii de pesticide utilizate. Cea mai eficienta masura cred ca ar fi diseminarea unor informatii utile despre produsele pentru protectia plantelor. De foarte multe ori, se aplica tratamente inutile, īn necunostinta de cauza. Aceasta situatie este favorizata de descrierea ambigua, īn etichetele produselor, a modului de utilizare a acestora si/sau de ignoranta fermierilor. Iata doua exemple:
1) "Nu stiu ce daunatori sunt si nici nu ma intereseaza. Trateaza vecinul, tratez si eu". (discutie purtata cu un "investitor"īn agricultura, īn fata unui lan de rapita "liber de daunatori".)
2) Exista īn unele etichete informatii de genul: "fungicidul X combate Sclerotinia, Alternaria si Phoma. Se aplica primavara pana la īnflorit". Problema este ca Sclerotinia si Alternaria se controleaza prin tratamente dupa caderea primelor petale, iar Phoma nu se combate primavara. Un fungicid bun, aplicat degeaba! Si culmea: īn eticheta unui produs similar, vandut de aceeasi companie, informatiile sunt prezentate corect.

In concluzie, pentru a reduce cantitatea de produse pentru protectia plantelor evitand aplicarea lor inutila si riscul de impact negativ asupra mediului, trebuie luat un complex de masuri, care īncepe cu consultanta, facuta īn primul rand prin intermediul unitatilor judetene fitosanitare, adevarate centre de excelenta īn protectia plantelor.

Horia-Victor HALMAJAN

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 39 din 14 octombrie 2015


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.