Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cotatiile graului la Euronext au scazut zece zile la rand

Cotatiile futures la grau la bursa Euronext de la Paris au scazut timp de zece zile consecutiv. Preturile erau, la īnceputul saptamanii trecute, la cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani, informeaza Bloomberg.
Traderii sunt īngrijorati ca Uniunea Europeana va avea probleme privind vanzarea recoltei de anul trecut, īn conditiile īn care exporturile blocului comunitar sunt cu 15% mai mici decat īn sezonul trecut.
Exista un fel de panica la vanzare. Fermierii si cooperativele vand de teama ca preturile vor continua sa scada. Martea trecuta, cotatiile futures la grau cu livrare īn luna martie au scazut cu 0,7%, pana la 152,25 euro/tona, cel mai redus pret īnregistrat dupa iulie 2010. Este cea mai lunga perioada de scaderi īnregistrata dupa 2011.

Egiptul, cel mai mare cumparator mondial, a anulat doua licitatii pentru cumpararea de grau, dupa ce la prima licitatie traderii au refuzat sa ofere grau, iar la cea de-a doua preturile cerute au fost considerate prea mari. Problemele au īnceput dupa ce autoritatile egiptene au refuzat sa accepte un cargou cu grau din Franta pe motiv ca are un continut prea mare de cornul secarei.
Brokerii au unele suspiciuni pornind de la informatia ca Algeria, al doilea mare cumparator de grau din Africa, a achizitionat pe 3 februarie grau la un pret foarte scazut, de 178 -180 de dolari pe tona, pret care include transportul, sub cotatiile īnregistrate īn acea zi.
Exista īn continuare foarte mult grau de vanzare. Cotatiile futures se apropie īngrijorator de preturile oferite pe piata fizica.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 6 din 17 februarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.