Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cotatiile graului la Euronext au scazut zece zile la rand

Cotatiile futures la grau la bursa Euronext de la Paris au scazut timp de zece zile consecutiv. Preturile erau, la începutul saptamanii trecute, la cel mai scazut nivel din ultimii cinci ani, informeaza Bloomberg.
Traderii sunt îngrijorati ca Uniunea Europeana va avea probleme privind vanzarea recoltei de anul trecut, în conditiile în care exporturile blocului comunitar sunt cu 15% mai mici decat în sezonul trecut.
Exista un fel de panica la vanzare. Fermierii si cooperativele vand de teama ca preturile vor continua sa scada. Martea trecuta, cotatiile futures la grau cu livrare în luna martie au scazut cu 0,7%, pana la 152,25 euro/tona, cel mai redus pret înregistrat dupa iulie 2010. Este cea mai lunga perioada de scaderi înregistrata dupa 2011.

Egiptul, cel mai mare cumparator mondial, a anulat doua licitatii pentru cumpararea de grau, dupa ce la prima licitatie traderii au refuzat sa ofere grau, iar la cea de-a doua preturile cerute au fost considerate prea mari. Problemele au început dupa ce autoritatile egiptene au refuzat sa accepte un cargou cu grau din Franta pe motiv ca are un continut prea mare de cornul secarei.
Brokerii au unele suspiciuni pornind de la informatia ca Algeria, al doilea mare cumparator de grau din Africa, a achizitionat pe 3 februarie grau la un pret foarte scazut, de 178 -180 de dolari pe tona, pret care include transportul, sub cotatiile înregistrate în acea zi.
Exista în continuare foarte mult grau de vanzare. Cotatiile futures se apropie îngrijorator de preturile oferite pe piata fizica.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 6 din 17 februarie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."