Profitul agricol nr 27
12 iulie 2017
Graul - cele trei dimensiuni ale pretului: cerere, oferta si... calitate

Īn prima saptamana a anului, o stire bulversa piata internationala a graului. Egiptul, cel mai mare cumparator, anunta toleranta zero pentru "cornul secarei", la importuri. Cum problema a fost aparent solutionata, nu vom detalia subiectul, dar situatia este un bun prilej pentru a īntelege mai bine modul de functionare a pietei, cu ajutorul traderilor Cargill.

Anuntul Egiptului a prilejuit multor fermieri sa afle ca graul lor, pe care īl vand traderilor, trebuia si pana atunci sa nu depaseasca un grad de infestare de 0,05%, cu aceasta ciuperca. Este una din conditiile pe care egiptenii le pun furnizorilor īntr-un caiet de sarcini de 11 pagini. Īn negocierile pe care le au cu fermierii cand cumpara cereale, traderii nu transfera īn mod direct toate obligatiile pe care ei si le asuma īn fata beneficiarilor. Le comunica producatorilor doar parametrii-cheie pe care īi urmaresc, de obicei masa hectolitrica si, mai nou, proteina. Totusi, comerciantii de cereale trebuie sa se asigure ca, per total, marfa pe care o intermediaza respecta cerintele cumparatorului. Cerinte sunt multe. Sunt urmarite: sparturile, boabele defecte, indicele de cadere, boabele toxice, corpuri straine, cadmiu si plumb, seminte de buruieni. Chiar si cu o asemenea lista de cerinte, Egiptul este una din destinatiile ce pune conditii mai usor de respectat privind calitatea graului. "Orice alte destinatii adauga cerinte privind glutenul si W-ul. De pe nici un alt contract de panificatie pentru export glutenul nu lipseste. Spre exemplu, Etiopia, o destinatie importanta pentru graul romanesc īn acest an, solicita gluten de 26%. Īn general, pentru orice grau cu proteina 12,5% se mai cere si un W de 180", subliniaza complexitatea conditiilor pentru export Iulian Ungureanu, director comercial al Cargill. Aceasta este explicatia pentru care traderii prefera sa vanda Egiptului.

Calitatea productiei decide parametrii ceruti
Parametrii-cheie pe care traderii īi comunica fermierilor variaza si ei īn functie de calitatea productiei existente pe piata. Conditiile meteorologice, dar si nivelul de tehnologie ales de fermieri, īn special de fertilizare, influenteaza calitatea productiei.
Īntr-o perioada, criteriul pe care īl urmareau traderii era ca graul cumparat sa aiba o masa hectolitrica de minimum 77. Masa hectolitrica reprezinta parametrul principal ce influenteaza extractia fainii de grau si secara.
Dintr-un grau cu o masa hectolitrica de 80 kg rezulta mai multa faina decat din aceeasi cantitate, care are īnsa o masa de 75 kg. Managerul estimeaza ca, īn anul agricol curent, peste 90% din grau īndeplineste criteriul masei hectolitrice. Īn schimb, frecvent, loturile analizate ce aveau o masa hectolitrica de minimum 77 prezentau valori ale proteinei de 10,5-11%, ceea ce īnseamna indici de panificatie scazuti si, implicit, o diferenta de pret foarte mica sau chiar zero fata de graul asa-zis furajer. Contractele pentru exportul īn Egipt prevad un nivel de minimum 12%. Din acest motiv, traderii au introdus īn contractele lor de cumparare un nivel al proteinei. Cu cat e mai crescut nivelul de proteina, cu atat pretul oferit de traderi este mai mare. Diferenta dintre ofertele acestora variaza īn functie de politica comerciala si viziunea de piata a fiecarei companii.
La īnceputul campaniei erau diferente mari īn privinta modului de penalizare pe care traderii īl practicau. "Nu se stia amploarea, se credea ca nivelul scazut al proteinei e o problema izolata si se penaliza cu un procent mai mic. Traderii sperau sa īndeplineasca pragul prin amestecul diverselor cantitati. Penalizarile au crescut cand s-a vazut ca de fapt nu aveau cu ce sa amestece ca sa livreze cu proteina 12%, cum trebuia garantat catre Egipt. S-a vazut apoi ca 12% este un prag dificil de atins fara analiza fiecarui lot de marfa achizitionat", explica Ungureanu. Asa s-a ajuns ca graul cu proteina 12% sa aiba preturi diferite fata de cel cu 11,5%, avand destinatii diferite.
Sanctiuni dure pentru traderi
Traderul trebuie sa respecte parametrii pe īntreaga cantitate, dar si pe subloturi. Sanctiunile sunt dure. "Daca ai trei subloturi (a cate 2.500 tone) care nu īndeplinesc un indice calitativ, primesti 1% penalizare din pret pe fiecare sublot de marfa, iar īntre trei si sase loturi necorespunzatoare, acest procent este marit la 3% pe toate loturile de marfa aflate īn aceasta situatie. Numarul subloturilor cu depasiri ale indicilor calitativi nu trebuie sa depaseasca un maxim de sase, altfel risti ca īntreg vaporul sa īti fie refuzat", exemplifica Irina Fantaneru, senior trader la Cargill.
Modul īn care este platit continutul de proteina este influentat de oferta. Anul acesta nu au mai fost diferente de pret ca īn alti ani īntre graul de calitate scazuta si cel superior. Fantaneru da exemplu anul trecut, cand diferenta a fost si de 35 de euro, ca urmare a faptului ca a existat putin grau calitativ. Anul acesta sunt diferente de pana la 10 euro īntre proteina 12% si furaj. S-a creat o piata si pentru acel 11,5% proteina, pentru ca Romania si Ucraina au avut astfel de grau, tocmai pentru a obtine un pret ceva mai bun decat pentru cel furajer. Diferentele de pret erau la un moment dat de 2-3 euro īntre furaj si 11,5% sau īntre 11,5 si 12%.


Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 9 din 9 martie 2016

Citeste si: