Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Le este sau nu frica traderilor de o bursa romaneasca de cereale?

Cel putin la nivel declarativ, fermierii sunt nemultumiti de relatia lor cu traderii. Si privesc bursa ca pe Sfantul Graal al preturilor bune. Totusi, īnteleg si ei ca cineva trebuie sa le cumpere productia, iar traderii sunt singura solutie viabila. Mai curios este īnsa ca si unii traderi si-ar dori o bursa a cerealelor la Marea Neagra.

Cristian Mihailescu, agribusiness director Bunge Romania, considera ca, pe termen mediu si lung, activitatea unei burse ar duce la o mai buna stabilitate a preturilor si la maturizarea pietei locale. "De o astfel de bursa ar beneficia toti producatorii, fie ei mari sau mici. Dar, legislatia romaneasca are nevoie de cateva īmbunatatiri īnainte sa putem vorbi despre o bursa activa īn Romania."

Monika Puiu, de la VA Intertrading, apreciaza ca, din contra, traderii nu simt nevoia unei burse locale.
"Nu am avut pana acum o bursa si ne-am descurcat. Eu nu stiu ce ar face o bursa mai bine decat traderii." Poate bursa ar fi mai utila pentru fermieri. Problema pe care o vede Monika Puiu este ca īncrederea īntr-o astfel de institutie este foarte mica, din multe puncte de vedere. "O bursa de marfa de aici nu poate sa ma asigure 100% ca atunci cand vine timpul de livrare poate sa si livreze. La o institutie mai bine stabilita nu exista dubiul acesta. Dar īn Romania exista", spune ea.

Iulian Ungureanu, director comercial Cargill Agricultura, considera ca exista argumente pro si contra reusitei unei astfel de burse. "Generic vorbind, o bursa de marfuri este benefica prin aportul de lichiditate pe care īl aduce pietei. Acest lucru presupune īnsa ca aceasta lichiditate sa existe pe tot parcursul anului agricol. Cu cat mai multa lichiditate, cu atat mai bine pentru bursa si produsele ei." Pe de o parte, prezenta multor companii multinationale īn Romania si investitiile acestora īn portul Constanta probabil ca ar starni interesul īntr-o astfel de bursa. Chiar si companii fara o prezenta fizica locala ar putea cumpara cereale īn portul Constanta direct prin intermediul bursei. De partea cealalta, Ungureanu īsi aminteste de un astfel de produs bursier pentru piata Marii Negre, lansat de CME Group īn urma cu cativa ani, care a esuat deja.

Mai multe puteti citi in
Profitul agricol nr 11 din 23 martie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.