Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Ploile au refacut rezerva de apa din sol

Ce e rau la televizor nu e neaparat rau si în camp. Saptamana trecuta, mai multe judete din jumatatea de nord a Moldovei au fost sub cod portocaliu de inundatii. Si, desi la televizor s-au vazut toate grozaviile, în camp lucrurile nu au stat chiar asa.

In judetele Botosani, Bacau, Neamt, Iasi si Suceava au cazut ploi torentiale. In unele zone, cantitatile de apa au depasit chiar si 90 l/mp. Botosani mai ales este un judet care a iesit din iarna direct în seceta. Cu cateva luni în urma, ISU venea cu cisterne de apa pentru oameni si animale, din cauza secetei.

Precipitatiile cazute în Botosani nu au provocat baltiri sau pagube mai mari. Practic, nu au facut nimic altceva decat sa amelioreze efectele secetei, aducand un plus de umiditate în sol. Si parca înca ar mai trebui. "Refacerea panzei freatice este vitala pentru noi. Doar cu umiditate în stratul 0-60 cm nu ai ce face", ne-a explicat Cristian Delibas, directorul DADR. "Dar pentru asta este nevoie de timp."

Pana acum nu au fost amenintate de apa culturile. "Starea de vegetatie este în momentul de fata buna, atat la culturile însamantate în toamna anului trecut, cat si la cele din aceasta primavara", prezinta situatia directorul DADR Botosani. Iar precipitatiile în perioada urmatoare sunt mai mult decat asteptate de fermierii botosaneni.
La Neamt, directorul DADR, Olteanu Gheorghe, stie ca în judetul sau au fost înregistrate pagube doar în doua comune, Stefan cel Mare si Dragomiresti, si nici acelea prea mari. In total, 126 de hectare (80 de grau, 40 de porumb si doar 6 de floarea-soarelui). "Ploile astea au venit numai bine, ca altfel nu se facea nimic. Pamantul a tras apa ca buretele", povesteste Olteanu.
Si în Iasi codul portocaliu a prins bine campului, spune directoarea Directiei Agricole, Manuela Antoniu.

Pagube s-au înregistrat în livezile de ciresi: 329 ha au fost afectate de ploaie. "De la prea multa apa, ciresile pur si simplu au plesnit", a explicat Antoniu.
Situatia sta putin diferit în judetul Bacau. Acolo apele au provocat necazuri, au distrus case si drumuri. Din cauza situatiei, putine comune au reusit sa raporteze pagubele înregistrate. Pana acum numarul hectarelor afectate de ploi în Bacau se apropie de 1.000. Si cifra este în crestere. In judet se mai remarca o problema: cum ploile s-au suprapus cu alegerile locale, iar în multe primarii altii au preluat puterea, nimeni nu îsi asuma nimic. Majoritatea fermierilor din zona nu pot deocamdata sa îsi raporteze oficial pagubele.

S-a vorbit mai ales de localitatea Faraoani, unde au fost distruse 380 ha: 142 de porumb si 238 de grau. Directorul Directiei Agricole stia de niste vecini de-ai lui Laurentiu Baciu, cu terenuri pe la Damienesti, fermieri mici, cu cateva hectare de porumb si legume care s-au dus pe apa sambetei.

Alice DANILA

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."