Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
O sa se ceara subventia înapoi?

In ultimele zile, au fost voci care au aruncat în spatiul public o informatie-sperietoare: fermierii care au primit subventii mai mari decat cele notificate la Bruxelles vor da banii înapoi. Cei care ar trebui sa-si faca cele mai mari griji sunt crescatorii de vaci de lapte si cei care au culturi speciale si au primit de cateva ori mai mult decat se estimase. Ministrul Irimescu se arata însa mult mai rational.

"La un moment dat, noi vom raporta ce plati am facut. Ramane de vazut cand se autosesizeaza Comisia Europeana cu privire la acest aspect. Sper sa reusesc sa conving Comisia ca nu e cazul ca fermierii sa dea banii înapoi", spune Achim Irimescu. "Riscuri sunt, sigur. Eu ca ministru nu vreau sa pierd, ci vreau sa dau toti banii fermierilor. E o prevedere în regulament care spune ca nu poate depasi de 10 ori suma initiala. Dar nimeni nu s-a gandit ca de 10 ori ar putea sa însemne atatea mii de euro. De exemplu, la canepa, daca ar fi sa platim, ar trebui la o singura persoana cu 6 ha sa primeasca 800.000 euro. Va imaginati ca nu se poate asa ceva", spune ministrul.

Scenariul negativ
Daca Comisia nu accepta aceste sume foarte mari, ministrul ar avea la dispozitie doua cai: ori MADR sa acopere suma respectiva, ori fermierii sa dea banii înapoi. Prima varianta e putin probabila. Dar a doua?
"Ma îndoiesc ca ar putea avea Ministerul în buget atatia bani."
Planul este ca sumele sa fie diminuate, pana la cuantumul care fusese anuntat. De pilda, la cartofi sa se dea doar 1.400 euro/ha, nu 23.000 euro/ha.
"Eu sper sa nu se ajunga la retragerea banilor din conturi, dar atunci cand faci o greseala UE îti ia banii înapoi. UE nu ia fermierului banii, discuta în astfel de situatii cu statul membru. Ramane la latitudinea statului membru sa gaseasca solutii. Procedura europeana e asa: cand are de recuperat de la Romania bani, îti opreste banii din platile directe", explica ministrul.
"Eu cred ca vom reusi sa-i convingem. Tocmai de aceea nici nu vreau sa fac atata caz." Oricum, acest an va ramane în istorie, prin cuantumul subventiilor.

Cum s-a ajuns la subventii atat de mari
La aceasta situatie, de majorari ale subventiei, s-a ajuns pe fondul faptului ca, desi se miza pe un anumit numar de animale sau un anumit numar de hectare, nu toate s-au încadrat în conditiile de eligibilitate. Conditiile au fost prea drastice, s-au plans fermierii. "Totusi, aceste conditii au fost discutate cu reprezentantii fermierilor", spune ministrul.
"S-au avut în vedere niste conditii discutate cu fermierii. La cartof, de ce s-a ajuns de la 1.400 euro/ha la 23.000 euro? Pentru ca s-au calificat foarte putini. De ce s-au calificat putini? Pentru ca am spus ca trebuie sa aiba productie macar 20 tone de cartofi pe hectar. Care pare o cifra realista, dar fermierii spun acum ca trebuia 12 tone, nu 20 tone, si s-ar fi calificat toti. Eroarea este de la cei care au comunicat cu MADR la vremea respectiva", sustine Achim Irimescu.

Comisarul crede ca primim prea multi bani
"In octombrie 2015, la Consiliul de Ministri, comisarul Phil Hogan a zis ca noi, romanii, sa nu mai facem scandal, ca avem cea mai mare subventie pe cap de vaca din UE, 250 euro. Noi ceream atunci ajutor exceptional pentru sectorul laptelui. Daca ne gandim ca, în acest context, am ajuns de la 250 la 826 de euro, adica de 3 ori si ceva mai mare...", povesteste Achim Irimescu.
Astazi, ministrul sustine ca, la vaca de lapte exista chiar sansa sa creasca suma la 1.000 de euro/cap de animal.
"Mai raman niste milioane si, ca sa nu le pierdem, ar trebui sa mai ridicam subventia cu înca 250 de euro. Din cele 90.000 de vaci pentru care s-a depus cerere au mai picat o parte. Cine a avut 15 vaci, daca a pierdut 5 si a ramas cu 10 nu ia banii pe 2015, dar ia în continuare banii pe urmatorii 3 ani. Am sa fac tot ce este posibil sa crestem suma, nu stiu daca se poate si în APIA."

Alina BARDAS

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr 34 din 14 septembrie 2016

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.