Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
ZIE si platile directe au fost rediscutate la Bruxelles

In decembrie anul trecut, s-a reunit, la Bruxelles, Grupul de Dialog Civil pe Inverzire si Plati Directe. Este o īntalnire bianuala, īn cadrul careia cele mai mari organizatii europene ale fermierilor discuta īmpreuna cu reprezentantii Comisiei, ai societatii civile si ale celorlalte organizatii implicate, problemele stringente pe cele doua teme: platile directe si īnverzirea.

Romania a avut un singur reprezentant la Grupul de Dialog Civil, din cei 80 prezenti. A fost acolo directorul executiv al Asociatiei Producatorilor de Porumb, Alina Cretu (foto). Problema principala ridicata īn cadrul Grupului a fost legata de ZIE, zona de interes ecologic. La nici doi ani dupa introducerea acesteia, autoritatile europene nu au creat īnca un cadru clar si simplu pentru fermieri, pentru implementarea acestei masuri.

Martie 2017, primul raport al Comisiei pe ZIE

In Articolul 46 din Regulamentul 1307/2013 este prevazuta obligativitatea Comisiei Europene de a prezenta pana īn data de 31 martie 2017 un raport pentru primii doi ani de implementare a ZIE la 5% pentru terenurile arabile.
Conform acestei prevederi, acolo unde este cazul, raportul de implementare al ZIE va fi acompaniat de o propunere legislativa a Parlamentului de a mari suprafata obligatorie ZIE de la 5% la 7% (asa cum este stipulat si īn Articolul 43, alin. 2, al aceluiasi regulament) explica procedurile Alina Cretu.
"Insa pana acolo este o cale destul de lunga. Mai īntai, trebuie īnaintat raportul de implementare, iar apoi, acesta trebuie analizat si dezbatut īn cadrul unor comisii speciale. Astfel, sansele ca ZIE sa treaca īn 2017 de la 5% la 7% sunt destul de mici. Mai ales avand īn vedere ca CE se raporteaza īn lucrarile sale la anul calendaristic, nu la cel agricol."
In afara de īntocmirea acestui raport, reprezentantii Comisiei Europene au subliniat faptul ca se doreste simplificarea procedurilor, astfel īncat sa fie mai usor de īnteles si de aplicat, atat de administratie, cat si de fermieri.
Principalele puncte pe care CE doreste sa revina īn cel mai scurt timp posibil īn ceea ce priveste ZIE sunt:
Diversificarea culturilor la nivel regional si subregional si perioada īn care acestea sa fie diversificate. Multe state nu au fost de acord cu datele-limita impuse de Comisie pentru īnfiintarea culturilor destinate ZIE. Vor fi dezbatute si perioadele de mentinere a culturilor verzi. "Fiecare tara si-a adaptat perioadele, īn functie de interesele sale", spune Alina Cretu. "Insa exista o permanenta discutie īntre reprezentantii fermierilor si cei ai organizatiilor de mediu."

Ajustarea listei de specii disponibile pentru ZIE si marirea numarului de amestecuri. Reprezentantii fermierilor cer introducerea unui numar cat mai mare de leguminoase.
Cat priveste culturile fixatoare de azot, au cerut permisiunea de a amesteca mai multe tipuri de seminte, asa cum este permis īn cazul culturilor de strat vegetal.

Cel mai dezbatut aspect a fost numarul de amestecuri disponibile pentru culturile de strat vegetal. Se doreste ca acesta sa creasca, īn functie de cerintele din fiecare tara.
In ceea ce priveste bordurile si zonele tampon, s-a propus ca acestea sa nu mai fie atat de strict delimitate si sa poata fi, īn acelasi timp, amestecate, īn functie de specificul zonei exploatate. Totodata, s-a propus ca pentru acestea doua sa fie permise un minim de 1 m si un maxim de 20 m. De asemenea, s-a propus sa nu mai fie inclusa nici o specificare legata de productia minima.

PPP-urile interzise īn culturile fixatoare de azot

Organizatiile ecologiste au reusit sa-si impuna mai demult un punct de vedere, cel privind interzicerea utilizarii pesticidelor pe culturile fixatoare de azot. Acest lucru va afecta toti fermierii care cultiva leguminoase, dar si productiile la nivel european. La īntalnirea Grupului de Dialog Civil s-a rediscutat problema. Dar fermierii nu au avut succes cu pledoariile pentru ridicarea acestei restrictii.

Alice DANILA

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 2 din 18 ianuarie 2017

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!