Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
MADR sustine utilizarea neonicotinoidelor

Secretarul de stat Daniel Botanoiu i-a transmis presedintelui APPR, Arnaud Perrein, pozitia oficiala a Romaniei vizavi de neonicotinoide. Ministerul Agriculturii nu sustine propunerile Comisiei Europene de a restrictiona utilizarile ramase ale insecticidelor neonicotinoide, cu exceptia celor din sere. Va prezentam integral raspunsul ministerului.

"Stimate domnule presedinte,

Urmare a adresei dumneavoastra nr. 178/13.04.2017, va comunicam pozitia Romaniei transmisa la Bruxelles, referitoare la propunerile de regulamente pentru modificarea Regulamentului (EU) nr. 540/2011 privind conditiile de aprobare a substantelor active: clotianidin, imidacloprid, tiametoxam.
Prin prezenta, dorim sa ne exprimam punctul de vedere în contextul propunerilor înaintate de catre Comisia Europeana în sedinta SCOPAFF (Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente si Furaje) din 23-24 martie 2017 de a restrictiona utitizarile ramase ale insecticidelor pe baza de neonicotinoide: clotianidin, imidacloprid si tiametoxam.

Suntem preocupati de faptul ca aceste propuneri prezinta riscul de a reduce considerabil accesul fermierilor romani la produsele de protectie a plantelor pe baza de neonicotinoide, limitand astfel solutiile de gestionare a daunatorilor, de a accelera aparitia rezistentei acestora si de a avea un impact negativ asupra competitivitatii agriculturii romanesti. Restrictiile propuse ar pune presiune suplimentara pe fermierii romani care cultiva cereale paioase, sfecla de zahar, cartofi, pomi fructiferi sau legume.

Ne exprimam îngrijorarea privind impactul negativ pe care restrictionarea neonicotinoidelor îl poate avea asupra productiei de cereale paioase, cultura cu o pondere însemnata (2,75 milioane ha) raportata la suprafata totala cultivata. Produsele de protectie a plantelor din grupa neonicotinoidelor disponibile în prezent sunt folosite pe o suprafata de aproximativ 1 milion de hectare, rezolvand astfel problemele cauzate de atacul unor daunatori (Zabrus tenebrioides, Agriotes spp., Oscinella frit, Delia coarctata, Phorbia spp., Aphidae spp.). Neaplicarea unui tratament corespunzator la samanta impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetatie, însa cu rezultate foarte stabe, cu insecticide mai poluante, mai costisitoare si care pot duce mult mai usor la incidente de mortalitate a familiilor de albine si de poluare a mediului înconjurator.
Prin limitarea accesului la solutii de protectie inovative si eficiente de gestionare a unor daunatori importanti din cultura de sfecla de zahar, legume, cartofi, cereale, pomi fructiferi scad optiunile de asigurare a rezervei de hrana sigura si accesibila pentru populatie. In plus, nu vom putea beneficia de metode reale în lupta privind combaterea agentilor de daunare care determina scaderi semnificative de productie.

Nu trebuie neglijat impactul economic pe care l-ar presupune interzicerea utilizarii neonicotinoidelor asupra companiilor de seminte, a industriei zaharului, a fermierilor. Consideram ca decizia de restrictionare a utilizarii neonicotinoidelor în agricultura (exceptand utilizarea în spatii protejate) trebuie sa aiba o baza tehnica solida si, din pacate, "Documentul ghid pentru evaluarea riscurilor produselor de protectie a plantelor asupra albinelor si insectelor polenizatoare" (Bee Guidance Document), pe baza caruia au fost propuse restrictiile, nu a fost aprobat de Statele Membre ale UE.
In concluzie, avand în vedere argumentele prezentate mai sus, Ministerul agriculturii nu sustine propunerile Comisiei Europene privind modificarea Regulamentului de Implementare (EU) nr. 540/ 2011 în legatura cu conditiile de aprobare a substantelor active: clotianidin, tiametoxam si imidacloprid (C.01, C.02, C.03)."

Cu deosebita consideratie,
Daniel Botanoiu
secretar de stat

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.