Ca a recoltat sau nu rapita, toata lumea se gandeste la pret. Pana acum, cei care au încheiat contracte din timp au obtinut preturi mai bune decat cei care au vandut în campanie. Sunt însa si fermieri care îsi fac calculul daca nu cumva ar trebui sa mai pastreze productia în speranta cresterii pretului.

Nicolae Bîlca, fermier din Dîrvari, judetul Mehedinti, a obtinut o medie de 3.300 de kg/ha pe cele 180 de hectare cultivate cu rapita. In primavara a încheiat contract pentru 200 de tone cu 1,6 lei/kg (350 de euro/tona). Diferenta a vandut-o saptamana trecuta cu 343 de euro/tona. "Investitia este de 2.500 de lei/hectar, cu arenda cu tot", spune Bîlca. Pentru ca a fost profitabila, va cultiva si anul acesta rapita tot pe 180 de hectare, împartita la sase hibrizi de la doua companii.

La cealalta extrema a sudului tarii, la Constanta, pretul oscileaza în jurul a 1,6 lei/kg, preluata din camp, pe o distanta de 30 de kilometri de la port. Ionut Lungoci, director al Cooperativei Dobrogea Sud, face o evaluare rapida. La costuri echivalente cu valoarea productiei de pe 1,5 tone/ha si o productie de peste 3 tone, rentabilitatea este evidenta. A fost contractata aproximativ 75% din suprafata cultivata, chiar daca nu a fost si recoltata.
"Nu vom stoca. Chiar daca în Romania poate ca este mai putina rapita, este posibil ca în UE sa fie suficienta", spune directorul. Prima intentie de vanzare a avut-o Cooperativa pe 15 decembrie 2016. In port pretul era la 390 de euro/tona. Nu au vandut însa pentru ca nu erau siguri de productia viitoare. S-a semanat în conditii grele si suprafete importante au fost întoarse. Cooperativa a ramas cu 1.200 de hectare de rapita, fata de 2.500-3.000 de ha în mod obisnuit.
"Pretul la rapita este oscilant. 20 de euro în plus sau în minus de la o saptamana la alta nu trebuie sa ne surprinda. Este ceva normal", spune Lungoci. "Intrebarea saptamanii este: Sa vand sau sa nu vand? Asistam la cresteri pe burse. Pot fi doar corectii tehnice, ca fondurile de investitii la final de luna îsi marcheaza profituri si acest fapt ne distrage atentia de la problema reala, calitatea graului."
Lungoci stie ca în Franta se dezbate interzicerea utilizarii uleiului de palmier pentru biocombustibil, fapt ce ar putea sa influenteze piata. Daca adoptarea ar duce pretul în sus, chiar si o amanare a deciziei ar putea sa duca la o scadere a lui. "Trebuie sa ne facem calculele, sa ne stabilim un profit, sa nu fim lacomi", recomanda Lungoci. El accentueaza faptul ca e mai bine ca fermierii sa se concentreze pe productie decat sa încerce sa obtina pretul maxim. Si pentru ca distanta fata de port este un factor care influenteaza pretul, judetul Teleorman poate fi considerat reprezentativ pentru un pret mediu.

Mihai Nanu, fermier din comuna Balaci, judetul Teleorman, a recoltat o parte din cele 55 ha de rapita. Estimeaza ca productia medie se va situa la 3.200 de kg/ha, un rezultat personal bun avand în vedere ca în ultimii trei ani nu a avut conditii bune. Anul trecut productia a fost la jumatate. Ofertele primite sunt de 348 euro/tona, pret fara transport. Nanu observa ca pretul nu a variat mult fata de propunerile primite pentru contractele futures, în primavara. Cheltuielile de înfiintare, întretinere si recoltare se ridica la 3.000 de lei/ha (654 euro). Fermierul vrea sa creasca suprafata la 70 ha din cele 500 cultivate. Considera ca potentialul în zona sa este de 4 t/ha si spera sa poata îmbunatati tehnologia pentru a ajunge la aceasta productie.

Petre Boboc, din Furuculesti, judetul Teleorman, nu mai urmareste preturile, "ca sa nu se îmbolnaveasca". A încheiat contractele înca din martie-aprilie, pentru o productie de 3.700 kg/ha. Nici nu ar avea motive de suparare. A prins un pret bun, de 360 de euro/tona. Dupa ce a recoltat 60 de hectare poate sa estimeze ca va avea o productie buna, o medie de peste 4 to/ha. Cultiva cu rapita 350 ha. Pentru o cantitate suplimentara de 5% din productia contractata va beneficia de acelasi pret. Tehnologia se ridica la 3.400-3.500 lei/ha, incluzand si arenda si amortizarile.

Marian Popa, fermier din comuna Scurtu Mare, jud. Teleorman, a avut oferte de 1,55 lei/kg. A dorit sa vanda prin cooperativa o cantitate mai mare, de 7.000 de tone, dar cum traderii au refuzat sa ofere pretul cerut, de 1,6 lei/kg, marfa a plecat spre mai multi cumparatori.

Stefan Stanescu, fermier din Visina, jud. Olt, a recoltat rapita de pe cele 1.115 alocate culturii, o suprafata aproape dubla fata de cele 650 de hectare de anul trecut. In total lucreaza 3.460 ha. Productia medie este de aproape 4 tone/ha, în crestere de la 3.600 kg/ha, în 2016. Stanescu crede ca un rol mare în sporul de productie l-a avut densitatea variabia utilizata conform hartilor din satelit, de la 25 b.g./mp pe un sol mai slab si pana la 35 - 40 b.g./mp.
A terminat recoltatul de patru zile. A facut un contract luna trecuta pentru toata cantitatea, la un pret de 1,535 lei/kg marfa preluata din ferma. El spune ca pretul a fost ceva mai mare decat al pietei deoarece a încheiat contractul pentru toata cantitatea ce urma sa o recolteze. "Nu suntem asa aproape de Constanta sa obtinem preturi mai bune", explica Stanescu. Nu a încheiat contracte futures pentru ca de obicei pretul cel mai bun a fost în campanie, dar anul viitor o sa ia în calcul sa vanda si futures, sa împarta riscul de pret.

Adrian MIHAI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 27 din 12 iulie 2017