Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Lupta pentru neonicotinoide, la final?

Ultima interzicere a neonicotinoidelor la nivel european pune din nou presiune pe agricultura din Romania. Mai rea decat extinderea interdictiei pentru toate culturile īn camp este perspectiva de a nu se mai putea acorda derogari la porumb si floarea-soarelui. Mai sunt cateva saptamani pana cand documentele se vor publica īn Monitorul Oficial European.

"Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a interzice complet utilizarea īn camp a trei substante active (Clothianidin, Imidacloprid si Thiamethoxam). Comisia va adopta Reglementarile īn saptamanile urmatoare". Acesta este anuntul sec publicat pe pagina despre Neonicotinoide a site-ului Comisiei Europene, sectiunea siguranta alimentara.

Vot inconsecvent
Alaturi de Romania, īmpotriva propunerii de interzicere a neonicotinoidelor au votat Republica Ceha, Danemarca si Ungaria.
S-au abtinut: Belgia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia si Slovacia.
Au fost de acord cu interzicerea Austria, Cipru, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Spania, Suedia si Regatul Unit.
Tarile subliniate sunt cele care au cerut derogari īn repetate randuri. De remarcat ca doar Romania si Ungaria au fost consecvente si au sustinut nevoia de a utiliza neonicotinoidele.

Inca nu a īnceput numaratoarea inversa
Proiectele de reglementari prevad faptul ca statele membre trebuie sa acorde suficient timp pentru a amenda sau retrage autorizatiile pentru produsele ce contin substantele active.
Perioada de gratie trebuie sa fie cat mai scurta posibil, de cel mult sase luni de la intrarea īn vigoare a deciziei, fapt ce se īntampla īn a 20-a zi de la publicarea īn Monitorul Oficial European (Official Journal of the European Union). In urmatoarele saptamani īncepe, asadar, numaratoarea inversa.
Prima īntrebare a industriei: Se mai pot acorda derogari? Nimeni nu stie cu precizie deocamdata. Toti asteapta publicarea documentelor oficiale.
Si chiar daca se mai pot solicita, o va mai face Romania? Tot mai multi fermieri si jucatori din industrie se tem ca MADR nu va mai acorda aceste "Autorizatii temporare", mai cunoscute ca derogari. MADR va emite un punct de vedere oficial la īnceputul acestei saptamani.
Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, este optimist. "Inca se mai discuta la nivel european, se asteapta un raport al EFSA.
Mai sunt sperante ca, īn ciuda votului de acum doua saptamani, s-ar putea sa se mai dea derogare pentru unele state, care au o infestare destul de consistenta. Pe ce perioada nu stiu, vom vedea.
LAPAR, prin ELO, va milita sa nu se interzica neonicotinoidele, macar īn zonele afectate."

Noile tratamente interzise
Noua interdictie va elimina din portofoliul Bayer tratamente samanta pe baza de clotianidin īn culturile de cereale si sfecla de zahar, grau, orz; tratament samanta pe baza de imidacloprid pentru cereale, sfecla pentru zahar, cartof, legume, precum si toate aplicarile foliare ale produselor pe baza de imidacloprid (samburoase, brassicaceae). Afectat este si portofoliul companiei Syngenta.

Cine pierde mai mult?
In urma interzicerii, industria protectiei plantelor va pierde volume importante de vanzari ale unor produse cu marja ridicata de castig.
Fermierii vor fi nevoiti sa īncerce alte tehnologii de combatere, fapt ce īnseamna ca vor creste vanzarile altor produse. Chiar daca vor avea de pierdut si companiile, cel mai afectat din aceasta afacere este agricultorul. Oamenii nu vor renunta sa cultive porumb si floarea-soarelui, dar vor avea costuri mai mari si productii mai mici. Nu vor putea sa transfere costurile ridicate la cumparator, īntrucat contributia la piata mondiala este redusa. Astfel, rezultatul este o reducere a rentabilitatii fermei. Cei care renunta la culturile de porumb si floarea-soarelui vor utiliza produse de protectia plantelor pentru culturile īnlocuitoare, deci pierderea industriei nu este totala.

Industria producerii de samanta este īn pericol
In Romania sunt 24.000 de hectare de producere de samanta de porumb si 8.000 de floarea-soarelui. La un profit estimativ de 2.000 euro/ha pe care fermierii īl obtineau, disparitia acestei industrii ar duce la o pierdere de 64 de milioane de euro, bani pe care fermierii i-ar avea la dispozitie pentru consum si investitii. La aceste sume se adauga alte cheltuieli care nu se vor mai face cu forta de munca.
In conditiile imposibilitatii de a mai folosi neonicotinoide, producerea de samanta de porumb si floarea-soarelui īn Romania se va reduce īn urmatoarea perioada. Companiile au nevoie de predictibilitate, mai ales ca productia de aici intra īntr-o ecuatie globala a afacerii cu seminte. Un atac masiv al Tanymecus ar putea produce dezechilibre īn aprovizionarea cu seminte pe piata īntr-un alt colt al lumii.
"Exista riscul sa reducem foarte mult suprafetele de producere de samanta din Romania", atentioneaza Jean Ionescu, director al Corteva Agriscience. Productia se va muta spre zonele īn care Tanymecus nu reprezinta un pericol: Franta si Ungaria, chiar daca acest lucru īnseamna pentru companie o crestere a costurilor.

Nicolae Sitaru: O decizie din birourile de la Bruxelles, fara sa aiba legatura cu realitatea
Fermierul Nicolae Sitaru, presedinte ACCPT Ialomita, considera ca decizia de a interzice folosirea neonicotinoidelor este luata mai mult la presiunea ecologistilor, fara sa aiba o baza stiintifica foarte clara.
"Cred ca va trebui sa faca ceva si asociatiile profesionale, si Copa-Cogeca, si MADR, caci vor fi afectati fermierii, iar odata afectati acestia, va fi afectata si tara. Nu ar trebui sa fim singuri īn povestea asta. Pana la urma porumbul si floarea-soarelui sunt culturi care sunt profitabile pentru fermieri. Daca īncep sa fie mai putin profitabile sau sa se restranga mult suprafetele din cauza faptului ca nu mai poti sa pui nici macar al doilea an porumb din cauza gandacilor, vor fi prin asta si restrangeri de performanta ale fermierilor. Mie, ca om, mi se pare ca este una dintre deciziile luate din birourile de la Bruxelles, fara sa aiba legatura cu realitatea", ne-a declarat acesta.
El compara interzicerea neonicotinoidelor cu situatia bolnavilor de cancer carora li se interzice tratamentul.
"E ca si cum ai fi bolnav de cancer, iar tratamentul acesta nu mai este eficient, dar nu ai altul īn loc, si vine un ordin sa renunti la tratament. E comparabila situatia, te lasa fara o solutie, fara sa puna nimic īn loc. Desi se vorbeste de cativa ani de interzicere, cercetarea nu a gasit īnca īnlocuitori. Nu poate sa bata din palme si sa gaseasca o solutie."

Arnaud Perrein: Mi-e greu sa cred ca interdictia se va aplica asa, ca atare
Presedintele APPR, Arnaud Perrein, sustine ca organizatiile trebuie sa faca īn continuare lobby si sa nu accepte decizia ca atare. "Noi trebuie sa continuam ce am facut si pana acum, sa aratam cat de importanta este pentru noi folosirea neonicotinoidelor. Aici vorbim de interzicere si pentru grau, si pentru rapita, si pentru orice. Nici la sfecla nu va mai fi. Este foarte foarte grav. Mi-e greu sa cred ca se va aplica asa, ca atare, pentru ca este o catastrofa. Si nu doar pentru Romania. Nu mai punem floarea-soarelui si porumb īn tot sudul Romaniei? Ce facem cu graul? Mi-e greu sa cred ca nu se va gasi o amanare sau o derogare. Va trebui sa aratam ca avem chiar o mare problema. Trebuie sa ne adaptam, sa gasim solutii."

APPR cauta o solutie la neonicotinoide
La APPR se fac īn prezent teste, se cauta planul B ca alternativa pentru neonicotinoide. "Deja am facut 10 tratamente cu fel de fel de substante, aerian, si tot nu avem rezultate bune. Pot fi poate si probleme, ca nu este aplicat corect. Nu trebuie sa terminam agricultorii din comunitatea europeana dintr-odata. Cred ca pragmatismul va iesi īn fata si se vor gasi solutii. Noi vom face lobby īn continuare, toate asociatiile, Ministerul Agriculturii de la noi, ca sa aratam ca interzicerea nu se poate aplica momentan. APPR va continua proiectele de cercetare. Am tinut legatura cu domnul Valeriu Tabara, presedintele ASAS, si vom avea niste actiuni īn comun pe aceasta tema. Trebuie sa vedem daca avem alternative. Se pare ca nu le avem, dar macar rezultatele acestor cercetari sa ajute factorii de decizie din Romania sa ia o decizie pentru campania de primavara 2019. "

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 18 din 9 mai 2018



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.