Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Lupta pentru neonicotinoide, la final?

Ultima interzicere a neonicotinoidelor la nivel european pune din nou presiune pe agricultura din Romania. Mai rea decat extinderea interdictiei pentru toate culturile în camp este perspectiva de a nu se mai putea acorda derogari la porumb si floarea-soarelui. Mai sunt cateva saptamani pana cand documentele se vor publica în Monitorul Oficial European.

"Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a interzice complet utilizarea în camp a trei substante active (Clothianidin, Imidacloprid si Thiamethoxam). Comisia va adopta Reglementarile în saptamanile urmatoare". Acesta este anuntul sec publicat pe pagina despre Neonicotinoide a site-ului Comisiei Europene, sectiunea siguranta alimentara.

Vot inconsecvent
Alaturi de Romania, împotriva propunerii de interzicere a neonicotinoidelor au votat Republica Ceha, Danemarca si Ungaria.
S-au abtinut: Belgia, Bulgaria, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia si Slovacia.
Au fost de acord cu interzicerea Austria, Cipru, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Slovenia, Spania, Suedia si Regatul Unit.
Tarile subliniate sunt cele care au cerut derogari în repetate randuri. De remarcat ca doar Romania si Ungaria au fost consecvente si au sustinut nevoia de a utiliza neonicotinoidele.

Inca nu a început numaratoarea inversa
Proiectele de reglementari prevad faptul ca statele membre trebuie sa acorde suficient timp pentru a amenda sau retrage autorizatiile pentru produsele ce contin substantele active.
Perioada de gratie trebuie sa fie cat mai scurta posibil, de cel mult sase luni de la intrarea în vigoare a deciziei, fapt ce se întampla în a 20-a zi de la publicarea în Monitorul Oficial European (Official Journal of the European Union). In urmatoarele saptamani începe, asadar, numaratoarea inversa.
Prima întrebare a industriei: Se mai pot acorda derogari? Nimeni nu stie cu precizie deocamdata. Toti asteapta publicarea documentelor oficiale.
Si chiar daca se mai pot solicita, o va mai face Romania? Tot mai multi fermieri si jucatori din industrie se tem ca MADR nu va mai acorda aceste "Autorizatii temporare", mai cunoscute ca derogari. MADR va emite un punct de vedere oficial la începutul acestei saptamani.
Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR, este optimist. "Inca se mai discuta la nivel european, se asteapta un raport al EFSA.
Mai sunt sperante ca, în ciuda votului de acum doua saptamani, s-ar putea sa se mai dea derogare pentru unele state, care au o infestare destul de consistenta. Pe ce perioada nu stiu, vom vedea.
LAPAR, prin ELO, va milita sa nu se interzica neonicotinoidele, macar în zonele afectate."

Noile tratamente interzise
Noua interdictie va elimina din portofoliul Bayer tratamente samanta pe baza de clotianidin în culturile de cereale si sfecla de zahar, grau, orz; tratament samanta pe baza de imidacloprid pentru cereale, sfecla pentru zahar, cartof, legume, precum si toate aplicarile foliare ale produselor pe baza de imidacloprid (samburoase, brassicaceae). Afectat este si portofoliul companiei Syngenta.

Cine pierde mai mult?
In urma interzicerii, industria protectiei plantelor va pierde volume importante de vanzari ale unor produse cu marja ridicata de castig.
Fermierii vor fi nevoiti sa încerce alte tehnologii de combatere, fapt ce înseamna ca vor creste vanzarile altor produse. Chiar daca vor avea de pierdut si companiile, cel mai afectat din aceasta afacere este agricultorul. Oamenii nu vor renunta sa cultive porumb si floarea-soarelui, dar vor avea costuri mai mari si productii mai mici. Nu vor putea sa transfere costurile ridicate la cumparator, întrucat contributia la piata mondiala este redusa. Astfel, rezultatul este o reducere a rentabilitatii fermei. Cei care renunta la culturile de porumb si floarea-soarelui vor utiliza produse de protectia plantelor pentru culturile înlocuitoare, deci pierderea industriei nu este totala.

Industria producerii de samanta este în pericol
In Romania sunt 24.000 de hectare de producere de samanta de porumb si 8.000 de floarea-soarelui. La un profit estimativ de 2.000 euro/ha pe care fermierii îl obtineau, disparitia acestei industrii ar duce la o pierdere de 64 de milioane de euro, bani pe care fermierii i-ar avea la dispozitie pentru consum si investitii. La aceste sume se adauga alte cheltuieli care nu se vor mai face cu forta de munca.
In conditiile imposibilitatii de a mai folosi neonicotinoide, producerea de samanta de porumb si floarea-soarelui în Romania se va reduce în urmatoarea perioada. Companiile au nevoie de predictibilitate, mai ales ca productia de aici intra într-o ecuatie globala a afacerii cu seminte. Un atac masiv al Tanymecus ar putea produce dezechilibre în aprovizionarea cu seminte pe piata într-un alt colt al lumii.
"Exista riscul sa reducem foarte mult suprafetele de producere de samanta din Romania", atentioneaza Jean Ionescu, director al Corteva Agriscience. Productia se va muta spre zonele în care Tanymecus nu reprezinta un pericol: Franta si Ungaria, chiar daca acest lucru înseamna pentru companie o crestere a costurilor.

Nicolae Sitaru: O decizie din birourile de la Bruxelles, fara sa aiba legatura cu realitatea
Fermierul Nicolae Sitaru, presedinte ACCPT Ialomita, considera ca decizia de a interzice folosirea neonicotinoidelor este luata mai mult la presiunea ecologistilor, fara sa aiba o baza stiintifica foarte clara.
"Cred ca va trebui sa faca ceva si asociatiile profesionale, si Copa-Cogeca, si MADR, caci vor fi afectati fermierii, iar odata afectati acestia, va fi afectata si tara. Nu ar trebui sa fim singuri în povestea asta. Pana la urma porumbul si floarea-soarelui sunt culturi care sunt profitabile pentru fermieri. Daca încep sa fie mai putin profitabile sau sa se restranga mult suprafetele din cauza faptului ca nu mai poti sa pui nici macar al doilea an porumb din cauza gandacilor, vor fi prin asta si restrangeri de performanta ale fermierilor. Mie, ca om, mi se pare ca este una dintre deciziile luate din birourile de la Bruxelles, fara sa aiba legatura cu realitatea", ne-a declarat acesta.
El compara interzicerea neonicotinoidelor cu situatia bolnavilor de cancer carora li se interzice tratamentul.
"E ca si cum ai fi bolnav de cancer, iar tratamentul acesta nu mai este eficient, dar nu ai altul în loc, si vine un ordin sa renunti la tratament. E comparabila situatia, te lasa fara o solutie, fara sa puna nimic în loc. Desi se vorbeste de cativa ani de interzicere, cercetarea nu a gasit înca înlocuitori. Nu poate sa bata din palme si sa gaseasca o solutie."

Arnaud Perrein: Mi-e greu sa cred ca interdictia se va aplica asa, ca atare
Presedintele APPR, Arnaud Perrein, sustine ca organizatiile trebuie sa faca în continuare lobby si sa nu accepte decizia ca atare. "Noi trebuie sa continuam ce am facut si pana acum, sa aratam cat de importanta este pentru noi folosirea neonicotinoidelor. Aici vorbim de interzicere si pentru grau, si pentru rapita, si pentru orice. Nici la sfecla nu va mai fi. Este foarte foarte grav. Mi-e greu sa cred ca se va aplica asa, ca atare, pentru ca este o catastrofa. Si nu doar pentru Romania. Nu mai punem floarea-soarelui si porumb în tot sudul Romaniei? Ce facem cu graul? Mi-e greu sa cred ca nu se va gasi o amanare sau o derogare. Va trebui sa aratam ca avem chiar o mare problema. Trebuie sa ne adaptam, sa gasim solutii."

APPR cauta o solutie la neonicotinoide
La APPR se fac în prezent teste, se cauta planul B ca alternativa pentru neonicotinoide. "Deja am facut 10 tratamente cu fel de fel de substante, aerian, si tot nu avem rezultate bune. Pot fi poate si probleme, ca nu este aplicat corect. Nu trebuie sa terminam agricultorii din comunitatea europeana dintr-odata. Cred ca pragmatismul va iesi în fata si se vor gasi solutii. Noi vom face lobby în continuare, toate asociatiile, Ministerul Agriculturii de la noi, ca sa aratam ca interzicerea nu se poate aplica momentan. APPR va continua proiectele de cercetare. Am tinut legatura cu domnul Valeriu Tabara, presedintele ASAS, si vom avea niste actiuni în comun pe aceasta tema. Trebuie sa vedem daca avem alternative. Se pare ca nu le avem, dar macar rezultatele acestor cercetari sa ajute factorii de decizie din Romania sa ia o decizie pentru campania de primavara 2019. "

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 18 din 9 mai 2018



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."