Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Statele UE care spun Nu plafonarii

Ministrii europeni ai agriculturii nu sunt de acord cu reducerea bugetului pentru Politica Agricola Comuna īn 2021-2027, asa cum a propus Comisia Europeana. Sunt putine voci pro. Iar un grup de tari se opune plafonarii la 100.000 de euro. Sunt o parte din discutiile unei reuniuni informale, īn Bulgaria. Romania a fost reprezentata de Petre Daea si de Achim Irimescu.

Dupa ce Comisia Europeana a anuntat cum vede PAC 2021-2027, ministrii agriculturii s-au īntalnit īn Bulgaria, tara care detine acum presedintia UE. Au vizitat ferme, iar īn paralel a avut loc si comitetul special agricol, unde s-a vorbit despre viitoarea PAC.
Deja se cristalizeaza cateva pozitii.

Suedia nu vrea plafonare fiindca ar afecta zootehnia
Propunerea Comisiei de a plafona platile directe la cel mult 100.000 de euro si de a le reduce pe cele īntre 60.000 si 100.000 euro īntampina rezistenta. Asta deoarece ar afecta inclusiv fermele zootehnice, nu doar exploatatiile care trec de 300 de hectare.
Daca initial se credea ca tarile care nu vor plafonare sunt doar Cehia, Romania, Germania si Slovacia, acum, din cauza ca masura ar afecta si fermele de zootehnie, grupului se alatura Finlanda, Suedia si Ungaria. Suedia cere ca decizia privind metoda de plafonare sa ramana la nivelul fiecarei tari. Cehia a spus ca, daca s-ar plafona platile īn acest mod, 90% din fermele lor zootehnice ar fi afectate. Si Suedia se īnscrie īn grupul care se opun ideii, deoarece fermierii lor care au 500 de vaci depasesc plafonul. Sustinere vine si din partea Finlandei, din acelasi motiv.
Germania nu se declara fatis īmpotriva plafonarii, dar se pare ca, īn spatele usilor īnchise, īsi pastreaza aceasta pozitie, de refuz fata de plafon, avand īn vedere ca īn Germania de Est exista ferme mari. Nici Copa-Cogeca nu vrea plafonare, a transmis reprezentantul organizatiei care a participat la īntalnirea din Bulgaria. Dar totul este negociabil.

Nici convergenta nu are asa multi fani
Sunt si o serie de state membre, Italia, Grecia, Slovenia si Olanda, care au semnat un document prin care se declara īmpotriva convergentei, adica īmpotriva egalizarii subventiilor īntre statele membre, un lucru de care Romania ar beneficia, conform propunerilor Comisiei.
Nici macar Tarile Baltice, care ar beneficia de convergenta si carora le-ar creste mult subventiile, nu sunt multumite. Spun ca, dupa formula propusa, li s-ar da prea putin. Ar ajunge doar la 70% din plata medie europeana pe hectar.

Cam toata lumea doreste buget mai mare
Aproape toata lumea vrea mai multi bani pentru PAC 2021-2017. Singurii ministri care nu sunt de acord cu un buget mai mare sunt din Suedia, Danemarca si Finlanda, state net contributoare. Restul vor un buget mai bogat.
Romania s-a alaturat demersului Frantei, care, īmpreuna cu alte sase state, au semnat o scrisoare la Madrid prin care cer cresterea bugetului PAC si nu vor nici o taiere. Acelasi lucru īl doreste si Adam Siekierski, presedintele Comisiei de Agricultura din Parlamentul European.
Comisarul Phil Hogan a explicat ca el a facut ce a putut īn conditiile actuale si ca, daca chiar se doresc mai multi bani pentru PAC, ramane ca statele si Parlamentul European sa decida si sa vina cu mai multi bani la buget. Cine vrea īnsa sa plateasca nota?

Prea multi bani pentru īnverzire...
Reprezentantul Copa-Cogeca a mai spus ca organizatia sa nu este de acord cu crearea unei rezerve din platile directe pentru masuri pentru mediu si clima. Asta dupa ce Comisia a anuntat ca ar vrea ca 40% din fondurile pentru PAC 2021 sa mearga spre acest domeniu.
S-a vorbit si despre cum vrea sa atraga Bruxellesul tineri fermieri. Unii au laudat faptul ca se vor da granturi de pana la 100.000 de euro pentru tineri, dar si ca se va permite finantarea capitalului si a achizitiei de terenuri de catre acestia.
Īn rest, la īntalnirea din Bulgaria s-a vorbit si despre simplificarea pe care o propune Comisia. Care nu prea pare simplificare. Statele membre vor trebui sa faca mai mult. Vor avea de facut un Plan strategic si pentru Pilonul 1 si pentru Pilonul 2, nu doar pentru dezvoltare rurala, dar si o Agentie de monitorizare care sa masoare daca īsi īndeplinesc obiectivele la care se angajeaza la Bruxelles.

Veronica HUZA

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!