Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Dimitrie Musca trece jumatate din productia de cereale în furaje

Zootehnizarea nu este doar un slogan aruncat la întalnirile cu fermierii si cu presa. Ar trebui sa fie un program elaborat, cu masuri de cointeresare a crescatorilor. Dar cresterea animalelor a fost lasata ani lungi la voia întamplarii. Dimitrie Musca a intuit modalitatea de crestere a plusvalorii. El valorifica jumatate din cultura mare prin zootehnie.

Zootehnia este o activitate corolara în agricultura. Se poate practica si fara cultura mare proprie. De fapt, majoritatea crescatorilor de pasari si de porci nu au si terenuri arabile. Insa nu toti producatorii de cereale vor sau pot sa faca si zootehnie. Dar nici nu am vazut vreun ministru care sa prezinte un program clar, coerent, de cointeresare a fermierilor ca sa creasca pasari si animale.
"Trebuie un program special pentru zootehnie, sa-i stimulam pe crescatori daca vrem sa scoatem plusvaloare din cereale, spune Dimitrie Musca. Iar ca sa ai o zootehnie performanta, trebuie irigatii".

O noua ferma de porci
Fermierul de la Curtici a mers dupa propriul instinct, fara indicatii si stimuli: a pornit din start cu ferme de vaci si de porci si cu fabrici de prelucrare a laptelui si a carnii. A profitat de orice ocazie si
le-a dezvoltat.
A construit la sfarsitul anului trecut un grajd aerisit pentru 200 de vaci Charolaise. Constructia nu a durat nici trei luni. A costat 570.000 de euro. La Curtici are acum 1.450 de vaci Charolaise. Cum aschia nu sare departe, Calin - fiul lui Dimitrie Musca - a urcat si el la 850 de vaci Charolaise în saivanele lui din Olari. Efectivele lui cresc mai repede. A mai construit doua hale deosebit de spatioase. Prin urmare, împreuna, "dinastia" Musca a ajuns la 2.300 de vaci Charolaise. "Crestem, nu scadem", spune tatal cu precizia lui inginereasca si cu o mandrie retinuta în voce. "Incepem acum o noua hala de 10.000 de porci la Olari, acolo unde am facut maternitatea pentru scroafe. Tot cu furajare lichida. La fel, în aceasta vara, construim si abatorul cel nou", anunta crescatorul.

Sprijin pentru exploatatii noi
Daca în 2017 a pierdut jumatate din productia de porumb din cauza secetei, culturile lui din acest an arata ca la carte, fiindca în partea de vest a plouat.
"La rapita, ajung la peste 5.000 de kilograme la hectar. Discutam despre o productie de grau de 7800-8000 de kilograme la hectar. Stam bine. Avem deja 850 de litri precipitatii pe metru patrat în acest an"(discutia era pe data de 18 mai, la AgriPlanta...). Nu are obiceiul sa se lamenteze nici atunci cand trece prin momente grele. Daca e seceta sau are un necaz (lucru mai rar), îl vezi mai preocupat, mai interiorizat, cu privirea pierduta. Doar îi intuiesti agitatia interioara si nu se vede.
Pana una-alta, "zootehnizarea agriculturii"este doar o vorba în vant, o lozinca heirupista, fara acoperire. "Este un concept care presupune un sistem de masuri prin care sa fie cointeresati cultivatorii de cereale sa faca zootehnie sau sa apara ferme zootehnice noi."
Directorul de la CAI Curtici stie bine ce trebuie facut. "De ce nu se dau acei 25 de euro pe cap de porc, asa cum a cerut Petre Daea? Ca nu vrea UE?! Daca importam 50% din necesarul de carne de porc e mai bine? Avem în tara destui oameni cu 4-7 clase, care pot sa creasca porci si sa traiasca decent din aceasta munca. Dar noi cumparam carne din Vest! Chiar daca ar fi ajutor de stat. Ce, eu, ca tara, nu mai am voie sa ma gospodaresc în niciun fel? Nu stim sa dam cu pumnul în masa la Bruxelles. Nu poti sa cumperi 5 metri de pamant din Ungaria, dar ungurii pot cumpara oricat în Romania! Si atunci UE de ce nu le-a interzis ungurilor sa mai cumpere teren în Uniunea Europeana? Nu trebuie sa avem aceleasi criterii? Eu am oferit 13.000 de euro pe hectar unui italian si nu a vrut sa mi-l dea. I-am dat 10.000 de euro pe hectar, cu oferta scrisa, si l-a vandut cu 9.600 de euro unui neamt."
Dimitrie Musca valorifica aproximativ 50% din cultura mare prin zootehnie. Este optima proportia. "Am crescut efectivele, am facut moara, brutarie, vand faina în magazine... Si facem mereu cate ceva, nu ne oprim..."

Utilajele - avangarda zootehnizarii
Nu se mai poate concepe cresterea vacilor fara siloz de porumb. Uneori, nici la munte nu mai este posibil. De aceea, trebuie utilaje cat mai performante, mai ales pentru cultura porumbului. Dimitrie Musca are toata flota în serviciul zootehniei, dar a mai cumparat recent 4 tractoare, 3 masini de împrastiat amendamente si gunoi solid, de capacitate mare. "Incap 35 de tone pe o masina."
Pentru ferma din Olari, a luat o combina Claas Lexion 780, de 500.000 de euro, cu un heder de 12 metri. Treiera cam 50 de hectare pe zi. A mai cumparat o masina de semanat de la Gaspardo cu 24 de sectii, cu 17 metri de lucru. Seamana 100 de hectare pe zi.
Iata de ce randamentele din trustul lui Dimitrie Musca au crescut mereu. Asa a indus viteza maxima de valorificare a cerealelor si în ciclul fermelor zootehnice. Tehnologia este spiritul afacerii. De aceea, inginerul mecanic Tigan este "perla coroanei"în ferma. "A tinut sectia de mecanizare asa cum trebuie. Ma tot ameninta ca se pensioneaza..."

Discutia cu acest academician al practicii agricole poate genera solutii pentru zootehnizarea tarii. De la asemenea specialisti pragmatici trebuie pornit în elaborarea unui program unitar pentru acest obiectiv. Pe de alta parte, forta de munca ramane provocarea principala pentru zootehnie. "Am vazut la targul de la Hanovra tendinta de a construi utilaje mari - combine cu buncare de 14-15 tone. O asemenea combina treiera cat doua. Vor trebui mai putine utilaje, mai putini lucratori. Iar pe cei care raman trebuie sa-i platesti ca în Germania...", avertizeaza Dimitrie Musca.

Viorel PATRICHI

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 26 din 4 iulie 2018

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.