Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Porcul din mica gospodarie a ajuns tapul ispasitor al epidemiei de pesta

Pesta porcina africana a fost tema unei sedinte a Comisiei de agricultura din Camera Deputatilor. Au fost invitati fermieri crescatori, medici din ferme, medici veterinari din administratia centrala etc. Taierea porcilor din zonele de supraveghere numai sub tratament termic este vazuta de fermieri drept o gaselnita locala, o interpretare a autoritatilor noastre, nicidecum o prevedere europeana.

Nistor Matei este medic veterinar la Agrisol Cazanesti. "Unitatea noastra livra 100.000 porci pe an la abator. Acum am ajuns sa omoram si 2.500 de porci pe saptamana. Noi, medicii veterinari, am ajuns criminali. Ferma este blocata din 24 august. In aceste unitati industriale de crestere este un flux. Saptamanal sunt animale care fata, saptamanal altele se monteaza si saptamanal se livreaza purcei. Noi mai avem spatiu exact pentru o saptamana. Nu mai avem nici macar o boxa goala în toata ferma. Am tinut oamenii în carantina cate o saptamana. Suntem conditionati de acel tratament termic. Zilnic acumulam pierderi de zeci de mii de euro."
O alta problema este ca ferma nu mai face fata sa furajeze animalele mari. "Am schimbat retetele de furajare pentru categoriile mari, ca sa nu creasca. Avem probleme de canibalism. Trebuie gasite solutii de urgenta, am acumulat cateva sute de mii de euro pierderi. Avem 320 de oameni în spate, platim miliarde taxe si impozite, dar nu am gasit nici o masura concreta."
Matei a venit cu o propunere, crearea unui cordon de protectie în jurul fermelor. Ideea a fost sustinuta de majoritatea celor prezenti în sala. "Nu pun problema ca taranul sa nu creasca porc, dar pe o raza de cativa kilometri în jurul unei crescatorii, sa fie scos porcul si omul sa fie despagubit. Cum am ajuns sa dam vouchere de vacanta la bugetari, consider ca am putea sa dam acelui taran niste vouchere sa-si cumpere ce vrea."

Costel Banache, de la Izocom Calarasi, are si el activitatea blocata din 2 septembrie. "Pe 13 trebuie sa ies din supraveghere si mi se pune conditia sa tai la mine în abator, dar sa ma duc la procesare termica. Eu toata perioada aceasta am luat porci de unde am gasit. Am 2.000 de porci pe care vreau sa îi tai. Pierderi am avut în perioada aceasta, pentru ca i-am tinut atat si le-am dat sa manance, dar si pentru ca am cumparat porci ca sa tinem magazinele, ca am 17 magazine. Acum, si sa vreau sa îi dau pe ai mei la tratat termic si sa iau altii din alta parte ca sa tin magazinele, nu pot sa fac treaba asta.
Macar sa ni se dea voie sa taiem fara tratament termic."

Sorin Minea, presedintele Romalimenta, a acuzat faptul ca pesta s-a propagat atat de repede din cauza numarului mare de porci crescuti în gospodarii.
"Este adevarat ca pesta porcina africana a intrat în Romania prin Ucraina, adusa de mistret, dar Ucraina a organizat vanatoare pe malul lor. In momentul în care s-a facut aceasta, mistretii au trecut Dunarea înot, chiar si cei bolnavi. Braconierii de la Tulcea i-au asteptat si i-au dus acasa sa îi manance. Asa a început pesta. Datorita vitezei de difuzare si a modului în care s-a miscat pesta porcina, vina mistretului este minora.".
Minea acuza politicienii ca nu au curajul sa vorbeasca de porcul din gospodarie, de frica voturilor. "Nici un partid nu are curajul sa puna degetul pe rana. Se confunda subzistenta cu afacerea. Cel care are 150-200 de porci liberi nu este subzistenta, ca nu mananca el 200 de porci. Ci reprezinta piata neagra a carnii, care este de peste 30%. Au fost primari care au interzis intrarea în sat, dar si primari care au zis va anuntam noi cand vin ca sa îi taiati si sa îi bagati în frigider."

Dana Tanase, director executiv ARC, a explicat de ce refuza sa taie termic porcii. Nu exista o piata de desfacere.
"S-a spus ca procesatorii nu vor sa ia porci din zonele cu restrictii. Procesatorul îsi apara propriul business. Nu exista o piata de desfacere, atat timp cat se cere tratament termic la 80 de grade sau în recipient ermetic închis, adica conserve. Ar însemna sa blocam abatoarele cu o carne care nu are debuseu. Avem nevoie de o legislatie foarte clara care sa stabileasca cati porci au voie sa creasca taranii în gospodarii si în ce conditii. Din estimarile ARC, 30-40% din carne este obiectul evaziunii."

George Scarlat, fermier si membru în consiliul director APCPR, s-a plans ca nici o unitate nu vrea sa proceseze termic carne provenita din judete aflate în zona endemica."
Scarlat a cerut sa se faca un act normativ prin care sa se stabileasca clar ca tot ceea ce stabileste comitetul national de combatere a bolilor trebuie sa fie cu caracter uniform, la nivel national. "Pentru ca sunt discrepante la nivel de judete. De exemplu, la Galati s-a luat decizia de o omorî porcii ca masura de preventie, la Calarasi nu s-a luat acea masura."
Reprezentantii ANSVSA s-au limitat la invocarea directivelor europene. In fermele din zona de supraveghere animalele se pot da la abator sub tratament termic dupa 30 de zile dupa ce se face examinarea clinica si se preleveaza sange. Zona de supraveghere este de la 3 la 10 km în jurul exploatatiei. Restrictiile se ridica dupa 40 de zile.
"Joi sau vineri, presedintele ANSVSA va veni cu un raspuns de la Comisia Europeana referitor la tratamentul termic", a anuntat directorul Barbuli Velizar.

Viorel Andronie, presedinte Colegiului Medicilor Veterinari, a pornit de la premisa ca organizatia pe care o conduce este de partea fermierilor si considera ca, în anumite situatii, legislatia se aplica excesiv si încurca fermierii.
"Nu înteleg de ce, atunci cand animalele care se afla în zona de protectie si în zona de supraveghere ajung la varsta de scarificare si proprietarii lor doresc sa le trimita la abatorizare, se pun conditii suplimentare. Ma refer la doua aspecte: sa mearga la unitate de procesare termica si sa fie însotita de costuri suplimentare în ceea ce priveste testarea. Nu înteleg de ce trebuie sa faca teste suplimentare cand el respecta legislatia, iar acolo spune foarte clar ce trebuie facut. Colegii mei din tara ma suna ca li se cere ca ei, medici privati, la exploatatii comerciale, sa preleveze probe de la gospodariile populatiei ca sa poata sa livreze. Nu se poate asa ceva."

Emil Dumitru, presedintele Pro Agro, considera ca autoritatile actionea-za în urma virusului PPA, nu înaintea lui.
"Ministrul a cerut ca cei care au taiat porcii în perioada asta sa mearga cu carnea din congelator sa faca teste, ori eu cred ca asta nu este o masura preventiva. Ne anunta ANSVSA ca din octombrie se face inspectia în gospodariile populatiei, inspectie care înseamna identificare. Daca totusi a aparut din luna iunie, nu ar fi trebuit sa declansam de îndata, pentru ca noi nu stim unde nu sunt animale neidentificate si unde ar putea sa apara virusul? Mai mult, sunt 909 medici veterinari concesionari care nu au acces la baza de date. Ar trebui sa reglati cat mai repede accesul la baza de date. Astept de la MADR o propunere de act normativ cu un ajutor de minimis pentru acei crescatori care vor sa treaca în zona comerciala în afara localitatilor, pe niste constructii tip. Se asteapta sa se vada care partid va interzice porcul în gospodaria populatiei. Daca asteptam sa vedem cine anunta primul interdictia de crestere a porcilor în gospodarii ca sa deconteze politic, atunci secorul suin nu va avea viitor multi ani."
"In judetele rosii, au fost 55.000 scroafe destinate reproductiei. 15.000 au fost ucise, celelate 40.000 sunt prizoniere acolo si, în loc sa fie destinate repropularii fermelor, sunt ucise voluntar de cei care le detin. 55.000 scroafe ori 30 de purcei, ne dispare din efectiv un milion si jumatate de porci."

Matei Stefanescu, avocatul Ferma Plus, a explicat ca în nicio directiva europeana nu se vorbeste despre procesare termica. "ANSVSA a dat o nota de serviciu catre judete, în care a vorbit de procesarea termica fara nici un temei legislativ. Este o masura în plus pe care ati adaugat-o la lege. Ca masura, cerem si noi ce au facut celelalte state: un cordon de 10 km în jurul fermelor, cu depopulare si despagubire. Apoi analize ale carnii si consumata carnea daca analizele sunt negative."

Alina BARDAS

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 39 din 24 octombrie 2018

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.