Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Multiplicarea semintelor pentru marile companii din lume a devenit o afacere foarte profitabila

Viorel Patrichi

O afacere rentabila in agricultura este multiplicarea semintelor. Inginerul Vasile Lungu are la Trifesti, judetul Iasi, aproape 3.000 ha de loturi semincere si e multumit de rezultate. Pentru a ajunge insa la performanta, este nevoie disciplina tehnologica, de formatie profesionala solida, dar si de utilaje performante.

Inginer agronom de profesie, Vasile Lungu a lucrat la IAS Popricani in perioada 1983-1993. Trei ani a fost director tehnic. In 2001, foarte tarziu fata de altii, a arendat primele 150 de hectare. Acum are trei firme diferite, cu cate 1.000 de hectare fiecare.
Cea mai mare parte din pamant este arendata de la proprietari, iar 380 de hectare le-a concesionat de la ADS. Ferma este la limita teritoriala a comunelor Trifesti, Roscani si Bivolari.

Partener pentru Monsanto si Pioneer

Activitatea principala este producerea si multiplicarea de samanta pe 80% din suprafata. Produce anual samanta de porumb pe cel putin o mie de hectare, samanta de floarea-soarelui pe 300 de hectare, samanta hibrida de rapita pe 100 de hectare si seminte de plante autogame - orz, orzoaica, grau, mazare, soia - in functie de contracte si de estimarile sale privind vanzarea.
“Noi le multiplicam in camp, le prelucram le conditionam, le ambalam in saci, la comanda. Firma este proprietarul semintelor si le vinde acolo unde are contract”, explica fermierul. Majoritatea hibrizilor pe care-i multiplica sunt proprietatea unor companii mari - Monsanto, Pioneer. Produce si hibrizi romanesti: porumb Fundulea - 376, Olt; floarea-soarelui: Favorit, Performer.

“Pentru un inginer agronom, a produce samanta este o incununare profesionala. Pentru ca aplici o tehnologie exacta. Pentru asta este nevoie de stiinta, de informatie, de tehnica.
La producerea de samanta, se pot obtine venituri mai mari, dar si cheltuielile sunt mult mai mari. Nu e deloc usor sa castrezi 1.000 de hectare de porumb. Pentru asta iti trebuie tehnica. Avem masini de castrat din Franta si SUA. Castratul se face mecanic in proportie de 85-90%, iar verificarea se efectueaza cu oameni. Scapam astfel de o manopera foarte costisitoare. Gresurile sunt chiar sub 10%. Verificarea se face tot cu omul. Un spic scapat inseamna pierderea catorva procente la puritatea genetica”, explica inginerul Vasile Lungu.

Irigarea culturilor este obligatorie

Pentru a obtine rezultatele dorite, Vasile Lungu iriga terenul. A luat instalatiile de la Valmont si de la Lindsey. Are 14 instalatii liniare si tip pivot, care acopera aproape 1.000 de hectare intr-o saptamana, cu doar 10 oameni.
“Zona unde este ferma mea, avea inainte un alt sistem de irigat. L-am modificat si l-am adaptat la noile conditii. Am folosit statiile de pompe, apoi le-am reparat, am chituit canalele de aductiune, am reparat toate avariile pe conductele ingropate, ne-am adus hidranti noi, cu capacitati mai mari de apa. Inainte erau hidranti cu 50 de metri cubi pe ora. Noi mergem pana la 200 de metri cubi de apa pe ora. Apa se preia direct din Prut si ajunge la planta si la a treia treapta de pompare, ne explica inginerul Lungu.
Nu-si face iluzii ca va primi subventii pentru irigatii. Stie ca nu exista fonduri nici pentru energie, nici pentru apa. “Am investit insa foarte multi bani in tehnica de irigat si nu putem sa ne oprim. Va fi mai scump, ne mananca din profit, dar trebuie sa irigam chiar si asa, cu apa mai scumpa”.
Cele 14 instalatii costa aproximativ 900.000 de euro si ratele curg fiindca le-a cumparat in leasing pentru o perioada de 5 ani. Ele trebuie sa produca macar valoarea ratelor, suplimentar fata de productie. “Un hectar cu 4 norme de irigare, a 300 de metri cubi de apa depaseste 1500 de lei. In general, noi irigam culturile semincere, unde putem obtine, prin aplicarea a 4 udari, pana la 2.000 de lei venit suplimentar la hectar. Acoperim costurile si ramane ceva si pentru ratele la instalatii”.

Tehnologie noua pentru hibrizii de porumb

Cel mai mare contract de multiplicare il are cu Monsanto. Compania a venit cu o tehnologie absolut noua, cu 100.000 de plante mama pe hectar si, pentru polenizare, 30.000 de plante-tata. Comparativ cu 60.000-65.000 de plante cat seamana orice fermier porumbul neirigat. Cantitatea de apa si de hrana necesara pentru asemenea produsi este imensa. “Folosind cantitati mari de ingrasaminte, cantitati suplimentare de apa, fata de ploile care vin de la natura, am ajuns sa producem cu aceasta tehnologie intre 5.000-6.000 kg de samanta la hectar.
La porumbul hibrid de samanta se recolteaza numai mama”, precizeaza inginerul Vasile Lungu.

“Imi place culoarea verde Fendt!”

Ferma a implinit 10 ani si toata tehnica este noua. In 2001, a inceput cu un tractor U- 650, care avea 15 ani, cu plug, disc, semanatoare. In prezent, prin leasing, dar si cu bani europeni, a reusit sa ia numai tehnica noua.
Acum, Vasile Lungu foloseste tractoare Fendt de la 100 CP pentru lucrari usoare de semanat, ierbicidari si tractoare Fendt de 270 CP, cu plug cu 8 trupite, cu semanatoare Horsch, cu remorca de transport de 20 de tone.
Combinele sunt tot marca Fendt. “Imi place culoarea verde Fendt. Utilajele sunt exceptionale daca sunt bine exploatate. Oamenii mei au invatat sa le foloseasca. Avem si GPS pentru ierbicidari. Avem o masina Tecnoma laser jet, frantuzeasca, cu o rampa de 30 de metri. Computerul stie pe unde a mai trecut si inchide acele duze care vin la suprapunere. Nu raman ochiuri si nici nu da doze duble de substanta”, explica Vasile Lungu.

Prelucrarea terenului pentru retinerea apei

Recolteaza samanta numai in stiuleti, cu combine Bourgoin din Franta si Byron (Oxbo, un model mai nou). Se face o prima tocare a resturilor vegetale direct de combina. Apoi vin niste tocatori speciale din Danemarca, de 6 metri latime si toaca cocenii foarte marunt

Recoltarea la samanta de porumb se face devreme, in jurul datei de 20-25 august. Umiditatea trebuie sa fie de 30%. Se usuca in stiuleti, se batozeaza la umiditatea de 14%, dupa care se face calibrarea si prelucrarea. Recoltarea se face semidepanusat, combinele doar detaseaza stiuletii de restul plantei. Depanusarea se face direct in statie”, explica Vasile Lungu.
La Trifesti se multiplica si soiuri romanesti de grau, cu rezultate foarte bune: Argesan, Dropia etc. Vinde anual 500 de tone de samanta de grau, 100 de tone de orz si 100 de tone de orzoaica de samanta. El crede ca orzul si graul pentru consum nu sunt culturi profitabile, dar sunt obligatorii pentru rotatia culturilor.
Floarea-soarelui trebuie sa ajunga pe acelasi teren o data la sapte ani. Are un aparat foliar bogat, consuma foarte multe elemente nutritive, mai ales potasiu. Si-atunci foloseste 300-350 de hectare pe an pentru samanta. Cultiva si 300 de hectare de rapita, din care. pentru multiplicare numai 100 ha.
“Tehnica pe care o avem noi, fermierii din Romania, n-o au cei din Occident. Noi suntem mai moderni ca ei. In august, au venit la mine 8 fermieri din zona Passau, din Germania. S-au mirat ca la noi in curte nu exista un tractor mai vehi de 5 ani.

Ochiul clientului vegheaza mereu

In permanenta, de la rasarire si pana la perioada de inflorire, fermierul face purificarile biologice. “Tot ce observam ca abatere genetica, eliminam din cultura. De exemplu, daca o planta are o culoare diferita sau o talie diferita, sau un port al frunzei diferit, o eliminam. Cu o echipa de muncitori pe care ii instruim si cu un inginer agronom in spate, facem un lant de purificatori La floarea-soarelui, facem cate 10-12 treceri. La porumb, facem 3-4 treceri.
In perioada castrarii, nicio planta-mama nu trebuie sa elimine polen. Incrucisarea se face numai cu polen de la tata. Si tata trebuie purificat, uneori paniculul are culoare diferita, corp diferit. Trebuie eliminat tot ce este atipic. Ultima verificare se face la banda de sortare, inainte de a intra la uscare. Acolo, oamenii stau la o masa, pe mijloc este o banda si trec stiuletii. Stau pe scaun si se uita. Tot ce difera - culoarea stiuletelui, marimea - se pune intr-o cuva speciala si pleaca la consum.
Partea finala este verificarea puritatii genetice in laboratoare specializate din Anglia, Austria sau Franta. Multiplicatorului nu i se plateste samanta daca nu are puritatea genetica peste 98%. Se preleveaza probe din masa de seminte, se trimit la laborator. Nu are voie sa greseasca in nicio etapa. Dincolo de necazuri, nu e de neglijat sa faci scoala cu Monsanto.




Citeste si: