Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sute de fermieri au venit la TCE 3 Brazi sa cantareasca productia Pioneer

Daca pe timpul verii fermierii au evaluat loturile demonstrative in vegetatie, odata cu venirea toamnei, a venit vremea evaluarii impartiale a cantarului. La TCE 3 Brazi, productia a ajuns si la 18,73 tone/ha, cu o umiditate de 33,5 in cazul hibridului PR36V74.

La mijlocul lunii octombrie, in localitatea Zanesti, judetul Neamt, Pioneer si TCE 3 Brazi au organizat o “demonstratie de productie”. Doua combine au recoltat si au pus apoi pe cantar, rand pe rand, cateva zeci de hibrizi de porumb. Stransi langa “juriul” electronic, fermierii isi notau sarguinciosi rezultatele. Dupa ce au vazut cum merge productia a inceput frenezia estimarilor. Pioneer a pus la bataie mai multe premii pentru cei care vor indica cel mai bine productia obtinuta de PR37N01.
“In fiecare an, aici, adunam 3-400 de fermieri din toata Moldova. Gama de hibrizi semanati la TCE 3 Brazi este cea adaptata zonei”, ne spune Maria Cirja - director tehnic si de marketing al Pioneer. Compania are loturi demonstrative in peste 200 de locuri din tara, iar unele sunt recoltate si cantarite de fata cu fermierii. Prin ce se deosebeste acest eveniment de alte recoltari cu public? “Prin numarul de participanti!”, raspunde prompt Maria Cirja. “Lumea vine pentru ca stie ca aici gaseste tehnologie performanta”, adauga ea. Directorul de marketing subliniaza importanta tehnologiei: “un produs isi arata valoarea maxima in conditii de tehnologie performanta. Daca nu ii aplici ingrasaminte, nu faci aratura corecta, nu il protejezi de boli, de daunatori, normal ca productiile nu vor fi aceleasi!”. Cinci dintre hibrizii testati (P 9025, P 9000, P 9100, P9578, P 9641) sunt noi, pe care compania nu i-a mai vandut.

Productii mari, bazate pe testare
“Anual, noi testam, aici si la Braila, cateva sute de hibrizi. Lucram foarte bine cu Pioneer, dar si cu alte firme. Bineinteles, colaboram si firme romanesti, in primul rand cu Institutul de cercetari de la Fundulea. Dar si cu unele statiuni. Din pacate, am lasat de izbeliste cercetarea romaneasca.

Este foarte importanta aceasta testare a hibrizilor aici, la noi, in camp. Abia asa putem sa stim cu exactitate ce avem de facut in anul urmator, care sunt hibrizii pe care sa-i cultivam, la care sa renuntam. Dupa o testare pe propriile noastre pamanturi, stim care sunt soiurile cele mai rezistente la boli, la daunatori, la seceta. De-aia cred ca testarea in camp este absolut normala. Fara testari, rezultatele nu pot fi sigure”, spune Culita Tarata, gazda evenimentului.

Pe la pranz, a venit si vremea rezultatului concursului: 15.161 kg/ha productie medie fizica. Cel mai aproape de aceasta valoare, cu doar 7 kg in plus, a fost estimarea lui Silviu Tamas, un tanar de 16 ani, viitor student la Agronomie, provenit dintr-o familie de fermieri. A plecat acasa cu trei saci de PR39D81. Maria Cirja observa ca interesul pentru semintele firmei creste si cand vine vorba de fermierii mici: “Un fermier cu o jumatate de hectar - un hectar care vine si vede ce diferenta este intre productia proprie si cea de aici, al doilea an isi permite sa dea bani pentru un sac”.

La eveniment au participat, pe langa fermieri, oficialitati din Ministerul Agriculturii, Camerele agricole din zona, dar si profesori impreuna cu studentii lor, de la Universitatea Agricola din Iasi.

Adrian MIHAI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."