Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Scumpirea motorinei reduce subventia la jumatate

Sanda NEGURA

Efectul majorarii pretului motorinei in cheltuielile unei ferme este substantial: Scumpirea a redus la aproximativ 25-40% aportul ajutorului de stat, sub forma de subventie pe litrul de motorina, calculat la 1,162 lei.
SC Granoagro, condusa de Costel Trif, a calculat o diferenta de 0,70 lei pe litru de motorina, de la mijlocul verii anului trecut (4,45 lei/litru, cea mai ieftina motorina la pompa!) si pana saptamanile trecute (5,15 lei), ceea ce, la 78 de litri de motorina acordati pentru hectarul de cultura mare, inseamna, ipotetic, 54,6 lei/ha. La 1.300 ha, suma platita in plus devine consistenta: 70.980 lei, in bilantul unui an agricol!

Fermierul Adrian Mocanu (Agrianca Prodserv SRL) se aprovizioneaza cu motorina de la o firma care vinde motorina cu 0,15 lei mai ieftin decat la pompa. Dar chiar si asa, la 1.100 ha, facand diferenta dintre pretul practicat la sfarsitul lunii august, 4,38 lei, si cel de astazi, 5,20 lei, influenta in costul productiei este de peste 70.000 de lei.

La 1.000 de ha, un fermier va plati numai pe motorina mai mult cu 63.960 lei. Din calculele prezentate de fermieri, rezulta ca valoarea subventiei a ramas, in cifra absoluta, la 0,34-0,46 lei/litru de motorina. Si este posibil sa se mai diminueze, daca scumpirile combustibilului vor continua.

Ministrul Agriculturii a declarat ca intentioneaza sa solicite, la Bruxelles, majorarea ajutorului de stat pentru motorina. Surse de la APIA cred ca acest lucru va fi posibil cel mai devreme din luna iulie 2011, subventia de 1,162 lei/litrul de motorina (calculat, de fapt la acciza) fiind corespunzatoare anului trecut.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."