Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Scumpirea motorinei reduce subventia la jumatate

Sanda NEGURA

Efectul majorarii pretului motorinei in cheltuielile unei ferme este substantial: Scumpirea a redus la aproximativ 25-40% aportul ajutorului de stat, sub forma de subventie pe litrul de motorina, calculat la 1,162 lei.
SC Granoagro, condusa de Costel Trif, a calculat o diferenta de 0,70 lei pe litru de motorina, de la mijlocul verii anului trecut (4,45 lei/litru, cea mai ieftina motorina la pompa!) si pana saptamanile trecute (5,15 lei), ceea ce, la 78 de litri de motorina acordati pentru hectarul de cultura mare, inseamna, ipotetic, 54,6 lei/ha. La 1.300 ha, suma platita in plus devine consistenta: 70.980 lei, in bilantul unui an agricol!

Fermierul Adrian Mocanu (Agrianca Prodserv SRL) se aprovizioneaza cu motorina de la o firma care vinde motorina cu 0,15 lei mai ieftin decat la pompa. Dar chiar si asa, la 1.100 ha, facand diferenta dintre pretul practicat la sfarsitul lunii august, 4,38 lei, si cel de astazi, 5,20 lei, influenta in costul productiei este de peste 70.000 de lei.

La 1.000 de ha, un fermier va plati numai pe motorina mai mult cu 63.960 lei. Din calculele prezentate de fermieri, rezulta ca valoarea subventiei a ramas, in cifra absoluta, la 0,34-0,46 lei/litru de motorina. Si este posibil sa se mai diminueze, daca scumpirile combustibilului vor continua.

Ministrul Agriculturii a declarat ca intentioneaza sa solicite, la Bruxelles, majorarea ajutorului de stat pentru motorina. Surse de la APIA cred ca acest lucru va fi posibil cel mai devreme din luna iulie 2011, subventia de 1,162 lei/litrul de motorina (calculat, de fapt la acciza) fiind corespunzatoare anului trecut.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.