Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Fertilizarea si controlul buruienilor la porumb

Horia-Victor HALMAJAN

Spre deosebire de alti ani, in care ingrasamintele chimice erau prohibitive, anul acesta, datorita unor preturi favorabile, putem spera la productii mari si mai profitabile. Multi fermieri au posibilitatea sa fertilizeze. In afara de marimea dozelor, conteaza momentul aplicarii ingrasamintelor.

Alexandru Gheorghe (Ciulnita, judetul Ialomita), fertilizeaza porumbul in stil american! Deoarece nu s-au observat diferente de productie semnificative pe solurile fertile, intre epocile de fertilizare cu azot, majoritatea fermierilor americani aplica intreaga cantitate de ingrasaminte cu putin timp inainte de semanat.

Prin doua treceri, Alexandru Gheorghe a aplicat atat ingrasamintele binare (100-150 kg/ha cu compozitia 18/46/ 0), cat si azotul (250-300 kg de uree/ha). Cu exceptia potasiului, pe care nu-l aplica, Alexandru Gheorghe foloseste aceleasi doze de azot si fosfor ca si fermierii americani din partea de vest a Cordonului Porumbului. Drept urmare, in anii favorabili, si productiile sunt comparabile (11 t/ha, productia medie in 2010). Aceasta este o varianta tehnologica ce necesita mai mult timp in perioada semanatului, dar simplifica controlul buruienilor. Nemaiavand nevoie de fertilizarea faziala, facuta odata cu prasitul, foloseste numai erbicide aplicate in postemergenta.
Pentru 10-14 t/ha, Mihai Budai (Diosig, judetul Bihor) foloseste o tehnologie proprie: Odata cu semanatul, la 10-12 cm adancime, aplica in zona randului de seminte cca 250 kg ingrasaminte starter, cu mult fosfor, de tipul 10/30/0. In vegetatie, la prima prasila (2-4 frunze), fertilizeaza cu 150 kg azotat de amoniu, iar la a doua prasila (7-8 frunze), foloseste 150 kg uree.

In anii ploiosi, cum a fost 2010, foloseste pe 25-30% din suprafata un erbicid preemergent, de top, cum ar fi Adengo. Cand sunt sole infestate cu costrei din rizomi, foloseste pachetul Rekord (Kelvin Top, in doze mari, de 1,4-1,5 l/ha) si Cambio, impotriva dicotilelor. Cand costreiul provine din seminte, foloseste Stellar, un erbicid pe care-l apreciaza in mod deosebit, cu perioada de aplicare intre 3-6 frunze.

Dan Herteg (Semlac, judetul Arad), este adeptul fertilizarii starter; a aplicat in acest an 200 kg de ingrasaminte complexe 27/13,5/0, odata cu semanatul. Plasarea ingrasamintelor langa boabele de porumb mareste considerabil eficienta fertilizarii, astfel incat, de regula, productia de porumb depaseste 8 t/ha chiar daca dozele de ingrasaminte nu sunt mari.

Cand porumbul are 5 frunze, aplica un amestec de erbicide format din nicosulfuron 1 l/ha, impreuna cu Mustang 0,4 l/ha.
La doua saptamani de la erbicidare, odata cu prasila, fertilizeaza cu 160 kg de azotat de amoniu. Prasitul il efectueaza in 5-6 zile si il termina inainte ca porumbul sa formeze a zecea frunza.

Aurel Placinschi (Tiganasi, judetul Iasi) aplica ingrasamintele in toate etapele recomandate: in toamna (fertilizarea de baza), inainte de semanat, la semanat cu semanatoarea echipata cu module pentru fertilizare sau odata cu prasilele (pe 10% din suprafata). Deoarece exista diferente destul de mari intre sole, tehnologiile sunt adaptate pentru fiecare parcela. De aceea, si controlul buruienilor se face dupa necesitati: de la o singura aplicare preemergenta, la erbicidari in postemrgenta, insotite de prasile.

Ion Ionita (Roata, judetul Giurgiu) foloseste o tehnologie specifica sistemului de lucrari minime (fara aratura), care ii asigura productii de 7-8 tone/ha in anii favorabili. Fertilizeaza numai la semanat, incorporand intreaga cantitate de ingrasaminte (150 kg uree in amestec cu 200 kg ingrasaminte complexe de tipul 20/20/0), langa rand. La cateva zile de la semanat, a erbicidat cu glifosat.

In vegetatie, foloseste Equip sau un erbicid pe baza de nicosulfuron, impotriva costreiului si a celorlalte monocotile. Cand este cazul, utilizeaza si erbicide impotriva dicotilelor.
Trebuie remarcat si efectul mulciului (mai ales cel de porumb), in reducerea imburuienarii.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.