Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Comisarul Dacian Ciolos prefera produsele europene, sigure pentru consumator, nemodificate genetic

Intr-un lung interviu acordat unui ziar din tara, comisarul Dacian Ciolos a vorbit, intre altele, si despre plantele modificate genetic. Opiniile sale, desi ponderat ecologiste, au starnit reactia unor organizatii de agricultori. Am publicat in numarul trecut pozitia LAPAR. Consideram necesar sa publicam si opiniile comisarului Ciolos.

“Personal, cred mai degraba intr-o politica a produselor de calitate, traditionale, naturale, intr-o alimentatie diversa, care respecta biodiversitatea.

Nu cred ca viitorul agriculturii europene sta in produse ieftine cu orice pret, inclusiv cu pretul neincrederii consumatorului. Nu cred ca organismele modificate genetic reprezinta solutia salvatoare pentru agricultura europeana sau pentru agricultura din Romania. Acesta e punctul meu de vedere personal, si spun asta nu pentru a intra in confruntare cu cei care cred altfel, ci pentru ca eu asa cred.

Am promovat intotdeauna mentinerea si punerea in valoare a diversitatii agricole si alimentare, produsele de calitate si produsele locale. Acestea pot fi solutii pentru dezvoltarea unei productii cu inalta valoare adaugata, cu beneficii directe pentru agricultori, dar si pentru consumatori.

Personal, cred ca agricultura din Uniunea Europeana ar trebui sa mizeze nu atat pe performanta eventuala a culturilor OMG, cat pe diversitatea si calitatea produselor autohtone. Si cred ca in aceasta directie ar trebui sa se orienteze si cercetarea agricola europeana.
Sigur, este dreptul fiecarui agricultor sa aleaga ce vrea sa cultive, inclusiv OMG, si isi asuma apoi alegerea. Dar aceasta alegere nu trebuie sa fie in detrimentul alegerii altor agricultori de a cultiva fara OMG.

Pe de alta parte, este un fapt: multe state membre din UE importa soia modificata genetic pentru furajarea animalelor, data fiind capacitatea limitata de producere a furajelor proteice in Uniunea Europeana. Chiar si in aceste conditii, am sustinut intotdeauna ca daca guvernele statelor membre decid sa accepte importul sau cultura unor astfel de OMG, intrarea acestora in circuitul alimentar trebuie dublata de o stricta trasabilitate a produselor ce contin OMG, pentru a da consumatorului posibilitatea sa aleaga.
Insa, pana la urma, aceasta este o problema care va fi transata de consumatori. In masura in care consumatorii vor sti ce vor, in masura in care autoritatile nationale vor eticheta produsele care contin OMG si vor aplica regulile privind trasabilitatea, viitorul OMG in Europa va fi decis in fata etajerelor cu alimente.
Eu, in calitate de consumator, prefer intotdeauna calitatea si diversitatea. Pentru mine, ca si consumator, produsele OMG nu raspund acestor criterii.

Fac aceste precizari pentru claritate si pentru ca mi-ati cerut o opinie personala. In ceea ce priveste pozitia mea institutionala, de comisar european pentru agricultura, portofoliul meu nu acopera chestiunile OMG. Acestea intra in responsabilitatea colegului meu John Dalli, comisar pentru sanatate si protectia consumatorilor (...).

Consumatorii europeni privesc cu reticenta produsele pe baza de OMG.
UE are o politica agroalimentara orientata mult spre exigente privind calitatea si traditiile culinare.
Politica privind OMG pe care o adopta UE nu trebuie sa afecteze increderea pe care consumatorii europeni o au in produsele agroalimentare europene.”



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."