Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Comisarul Dacian Ciolos prefera produsele europene, sigure pentru consumator, nemodificate genetic

Intr-un lung interviu acordat unui ziar din tara, comisarul Dacian Ciolos a vorbit, intre altele, si despre plantele modificate genetic. Opiniile sale, desi ponderat ecologiste, au starnit reactia unor organizatii de agricultori. Am publicat in numarul trecut pozitia LAPAR. Consideram necesar sa publicam si opiniile comisarului Ciolos.

“Personal, cred mai degraba intr-o politica a produselor de calitate, traditionale, naturale, intr-o alimentatie diversa, care respecta biodiversitatea.

Nu cred ca viitorul agriculturii europene sta in produse ieftine cu orice pret, inclusiv cu pretul neincrederii consumatorului. Nu cred ca organismele modificate genetic reprezinta solutia salvatoare pentru agricultura europeana sau pentru agricultura din Romania. Acesta e punctul meu de vedere personal, si spun asta nu pentru a intra in confruntare cu cei care cred altfel, ci pentru ca eu asa cred.

Am promovat intotdeauna mentinerea si punerea in valoare a diversitatii agricole si alimentare, produsele de calitate si produsele locale. Acestea pot fi solutii pentru dezvoltarea unei productii cu inalta valoare adaugata, cu beneficii directe pentru agricultori, dar si pentru consumatori.

Personal, cred ca agricultura din Uniunea Europeana ar trebui sa mizeze nu atat pe performanta eventuala a culturilor OMG, cat pe diversitatea si calitatea produselor autohtone. Si cred ca in aceasta directie ar trebui sa se orienteze si cercetarea agricola europeana.
Sigur, este dreptul fiecarui agricultor sa aleaga ce vrea sa cultive, inclusiv OMG, si isi asuma apoi alegerea. Dar aceasta alegere nu trebuie sa fie in detrimentul alegerii altor agricultori de a cultiva fara OMG.

Pe de alta parte, este un fapt: multe state membre din UE importa soia modificata genetic pentru furajarea animalelor, data fiind capacitatea limitata de producere a furajelor proteice in Uniunea Europeana. Chiar si in aceste conditii, am sustinut intotdeauna ca daca guvernele statelor membre decid sa accepte importul sau cultura unor astfel de OMG, intrarea acestora in circuitul alimentar trebuie dublata de o stricta trasabilitate a produselor ce contin OMG, pentru a da consumatorului posibilitatea sa aleaga.
Insa, pana la urma, aceasta este o problema care va fi transata de consumatori. In masura in care consumatorii vor sti ce vor, in masura in care autoritatile nationale vor eticheta produsele care contin OMG si vor aplica regulile privind trasabilitatea, viitorul OMG in Europa va fi decis in fata etajerelor cu alimente.
Eu, in calitate de consumator, prefer intotdeauna calitatea si diversitatea. Pentru mine, ca si consumator, produsele OMG nu raspund acestor criterii.

Fac aceste precizari pentru claritate si pentru ca mi-ati cerut o opinie personala. In ceea ce priveste pozitia mea institutionala, de comisar european pentru agricultura, portofoliul meu nu acopera chestiunile OMG. Acestea intra in responsabilitatea colegului meu John Dalli, comisar pentru sanatate si protectia consumatorilor (...).

Consumatorii europeni privesc cu reticenta produsele pe baza de OMG.
UE are o politica agroalimentara orientata mult spre exigente privind calitatea si traditiile culinare.
Politica privind OMG pe care o adopta UE nu trebuie sa afecteze increderea pe care consumatorii europeni o au in produsele agroalimentare europene.”



Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.