Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Avem nevoie de porumbul modificat genetic MON 810?

In ultimul timp au aparut in media o multime de pledoarii pentru biotehnologii, si implicit pentru plantele modificate genetic. Din pacate, multe nu sunt foarte convingatoare, nici macar pentru cei care cred ca utilizarea biotehnologiilor ca factor de progres. O discutie cu argumente asteapta, dupa parerea mea, porumbul MON 810.

Un consumator cu bun simt nu poate respinge ideea ca populatia lumii creste si trebuie hranita cu alimente produse ieftin. Hrana trebuie sa fie accesibila si celor (mai) saraci.

Solutia normala ar fi coexistenta plantelor transgenice alaturi de cele ameliorate prin metode clasice. In acest mod, fiecare isi alege alimentele pe care le doreste sau si le permite.
Dar, tot un consumator rational trebuie sa aiba si pretentia sa fie bine informat. Lucru care, cel putin in Romania, pare foarte greu de realizat, deoarece opozantii si sustinatorii plantelor modificate genetic nu vorbesc aproape niciodata aceeasi limba. De foarte putine ori vreunul dintre ei foloseste ca argumente informatii tehnice precise. Mai degraba cauta sa-si faca cunoscut dispretul pentru oponenti decat sa incerce sa aiba un dialog constructiv, prin care sa propuna solutii alternative.

In aceasta capcana cad deseori si sustinatorii biotehnologiilor. Fiind in competitie cu “bio-diversionistii” (iata un mic exemplu de atac la ideologie), acestia trec cu vederea aspectele sensibile legate de existenta plantelor modificate genetic, pentru a nu da apa la moara contestatarilor. Aceasta atitudine poate prejudicia interesele fermierilor care vor sa cultive plante transgenice.

1. Unii sustin ca in Romania nu avem nevoie de porumb Bt!
Multi distribuitori de informatii (universitati, institute de cercetare, consultanti etc.) nu si-au actualizat informatiile despre sfredelitorul porumbului. Astfel, in multe tehnologii publicate dupa anul 2000 (care au reprodus insa informatii din anii 80-90), nu se pomeneste nimic despre Ostrinia nubilalis. Sau adopta concluzii de genul “cea mai mare parte dintre hibrizii cultivati au o rezistenta satisfacatoare, iar masurile care se intreprind pentru diminuarea rezervei biologice din natura sunt eficiente si pentru protectia culturii”. Sau: “in general, nu se aplica tratamente chimice de combatere a daunatorului”.

Prima concluzie ar putea fi ca in Romania nu prea avem nevoie de porumbul Bt, deoarece pagubele nu sunt semnificative.
Dar lucrurile nu stau deloc asa. Nu se pot generaliza/relua informatii care erau valabile candva, intr-un anumit context regional (conditii climatice, hibrizi, masini agricole, insecticide etc.)!

Din pacate, nu exista niciun organism independent (universitate, institut de cercetare etc.) care sa fie interesat de actualizarea in cunostinta de cauza (pe baza unei activitati de teren, nu doar de biblioteca), a acestor informatii.

2. O harta care sa arate zonele in care s-au inregistrat atacuri al sfredelitorului porumbului
Nu exista o modalitate eficienta de diseminare a informatiilor existente despre acest subiect si, eventual, de prezentare a unui punct de vedere acceptat de cat mai multi specialisti. Companiile care vand hibrizi Bt, (rezistenti la Ostrinia nubilalis), au realizat o harta a atacului sfredelitorului porumbului in Romania. In imaginea de mai jos este varianta pe care am primit-o de la Pioneer. Harta arata ca, in unele zone, sfredelitorul porumbului poate reprezenta o problema ce merita sa fie rezolvata. Mai ales intr-un an ca acesta, cu productii foarte bune si preturi mari pentru recolta. Dar de ce nu este folosit acest tip de informatie si de cei care recomanda tehnologii? Si, mai ales, cum se interpreteaza o astfel de harta?

3. Ce optiuni li se ofera fermierilor care cultiva porumb Bt in SUA
Fermierilor romani nu li se dau suficiente informatii obiective/neutre despre folosirea porumbului MON 810. Extensionistii de la universitatile americane recomanda efectuarea unei analize destul de complexe inainte de a lua decizia cultivarii porumbului Bt. Iata cateva elemente:

a). Prezenta genelor Bt nu este o garantie a unor productii mai mari. Unii hibrizi non-Bt sunt mai productivi decat hibrizii transgenici, desi, de regula, hibrizii Bt au un potential de productie mai mare decat omologii lor clasici. Fermierii trebuie intai sa compare rezultatele de productie din testele regionale cu toate tipurile de hibrizi (lucru aproape imposibil in Romania), inainte de a alege un hibrid Bt.

b). Samanta pentru hibrizii Bt este mai scumpa in Statele Unite decat cea a hibrizilor conventionali. Hibrizii care au un singur eveniment inclus (o gena, care la MON 810 este CryIA(b), costa mai mult cu aproximativ 20-25%. Cand sunt doua evenimente (Bt si rezistenta la glifosat de exemplu), pretul este cu 40-45% mai mare, iar la hibrizi “triple stack” (care contin 3 evenimente, de exemplu rezistenta la Ostrinia, la Diabrotica si la glifosat), pretul este cu 70-80% mai mare.

In Romania, samanta hibrizilor Bt se gaseste acum la preturi promotionale, fiind foarte apropiata de cea a hibrizilor conventionali, ceea ce este un avantaj deloc de neglijat. Probabil lucrurile nu vor mai fi la fel cand se vor cultiva pe suprafete mari.

Din acest considerent, fermierii americani sunt sfatuiti sa cultive hibrizii Bt numai cand este cu adevarat nevoie, pentru a acoperi costul suplimentar al semintelor. De exemplu, se recomanda utilizarea hibrizilor Bt:

- Cand se seamana tarziu, cand se folosesc tehnologii care lasa resturile vegetale la suprafata solului sau cand sunt conditii pentru realizarea unor productii foarte ridicate in zonele cu atac de sfredelitor.

- Numai pe solele unde s-au inregistrat atacuri importante in anii anteriori. Nu are rost sa se cultive pe parcele unde nu a fost atac de sfredelitorul porumbului. Populatia de Ostrinia evolueaza in cicluri de 4-7 ani, de aceea, fermierul trebuie sa aiba evidenta atacurilor din ultimii 10 ani pentru fiecare parcela.

De asemenea, fermierii americani pot folosi diferite grile pentru estimarea profitului la cultivarea hibrizilor Bt. Se porneste de la constarea ca prezenta unei galerii/larve in fiecare planta reduce productia cu aproximativ 5%, iar hibrizii Bt controleaza sfredelitorul in proportie de 95%. Apoi se fac calculele tinand cont de costul semintelor, de pretul estimat al recoltei si de costul tratamentului cu produse de protectia plantelor.

Concluzie
MON 810 este un element tehnologic mai scump si, in acelasi timp, putin “depasit”, daca il comparam cu hibrizi care includ mai multe evenimente (gene modificate prin biotehnologii).

De aceea, cei care sunt interesati de promovarea hibrizilor MON 810 trebuie sa traga de maneca pe fermier, punandu-i la dispozitie tehnologii si entomologii de ultima ora, din universitati, cercetare si extensie.

Sa ofere recomandari pentru fermieri, care sa cuprinda atat descrierea avantajelor, cat si riscurile cultivarii hibrizilor. Trebuie sa treaca de la etapa: “MON 810 trebuie cultivat deoarece creste populatia lumii”, la una bazata pe rezultate experimentale realizate dupa o metodologie care sa le valideze.

Nu este suficient sa invoce rezultatele obtinute la unul-doi fermieri reprezentativi. Fata de creatiile mai noi, hibrizii MON 810 au performante mai slabe: prin folosirea lor se reduce cantitatea de pesticide, dar nu foarte mult, deoarece sunt rezistenti la Ostrinia, dar nu controleaza Helicoverpa, omida fructificatiilor - daunator destul de frecvent in ultimii ani, mai ales in anii secetosi, nici Diabrotica, asa cum o fac alti hibrizi si nu sunt nici rezistenti la glifosat. De aceea, sunt eficienti doar in conditii foarte bine determinate, pe care fermierii ar trebui sa le cunoasca inainte de a opta pentru cultivarea lor.

HORIA-VICTOR HALMAJAN

Citeste si: