Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cine are norocul sa aiba un bun vecin...

Gheorghe Tuzu, directorul Agroglobal S.A., lucreaza 8.500 ha in judetul Buzau. Desi este inginer mecanic si un manager competent, el se considera "un taran", pentru ca "iubeste pamantul, il simte, il mangaie si-l odihneste". Dar, mai presus de toate, oamenii spun ca este un bun (chiar excelent!) vecin. Daca stie ceva, spune si altora...

Tuzu stie ca chimizarea intensiva poate fi daunatoare. De exemplu, in acest an, unii cultivatori de grau care au fertilizat abundent si nu au folosit regulatori de crestere. Au avut probleme cu caderea.

Gheorghe Tuzu practica agricultura durabila, deoarece "pamantul este ceva mirific, ce trebuie pastrat". Asta inseamna ca nu trebuie "stors" pentru a obtine cele mai mari productii. Un profit acceptabil se poate obtine si cu productii si cheltuieli medii, dar cu un bun management. Anul trecut, recolta de grau nu a fost foarte mare (2.850 kg/ha pe 3.400 ha). Dar tehnologia rationala (cheltuieli de 1.500-1.800 lei/ha) si pretul bun de vanzare (ultimele 300 t au fost vandute cu 1,1 lei/kg + TVA), au adus un profit acceptabil.

Una din caracteristicile culturii taranesti este transmiterea informatiilor pe cale orala. Gheorghe Tuzu transmite informatiile pe care le are tuturor celor interesati sa le afle. Acestia sunt in primul rand vecinii. Deoarece lucreaza o suprafata mare de teren, are posibilitatea sa incerce diferite tehnologii. Pe care nu le tine secret. De multe ori, crede Tuzu, tehnologiile nu trebuie aplicate "ca la carte". Mai intai ele trebuie adaptate conditiilor specifice din fiecare exploatatie. In ultimii ani, din diferite motive (tehnologice sau climatice), epocile optime pentru multe lucrari s-au modificat considerabil. De aceea, aplica ultimul tratament cu fungicide la cultura graului dupa incheierea infloritului, pentru a proteja boabele in formare.

Gheorghe Tuzu face ceea ce in alte tari se face de mult. Discuta cu vecinii si le impartaseste fie greseli, fie inovatii tehnologice. Impresionat de nationalismul pe care-l manifesta firmele straine prezente in Romania, care au drept colaboratori companii din aceeasi tara, si-ar dori sa existe un spirit de casta printre vecini, si astfel acestia sa interactioneze pozitiv, analizand deschis toate problemele aparute.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."