Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Cine are norocul sa aiba un bun vecin...

Gheorghe Tuzu, directorul Agroglobal S.A., lucreaza 8.500 ha in judetul Buzau. Desi este inginer mecanic si un manager competent, el se considera "un taran", pentru ca "iubeste pamantul, il simte, il mangaie si-l odihneste". Dar, mai presus de toate, oamenii spun ca este un bun (chiar excelent!) vecin. Daca stie ceva, spune si altora...

Tuzu stie ca chimizarea intensiva poate fi daunatoare. De exemplu, in acest an, unii cultivatori de grau care au fertilizat abundent si nu au folosit regulatori de crestere. Au avut probleme cu caderea.

Gheorghe Tuzu practica agricultura durabila, deoarece "pamantul este ceva mirific, ce trebuie pastrat". Asta inseamna ca nu trebuie "stors" pentru a obtine cele mai mari productii. Un profit acceptabil se poate obtine si cu productii si cheltuieli medii, dar cu un bun management. Anul trecut, recolta de grau nu a fost foarte mare (2.850 kg/ha pe 3.400 ha). Dar tehnologia rationala (cheltuieli de 1.500-1.800 lei/ha) si pretul bun de vanzare (ultimele 300 t au fost vandute cu 1,1 lei/kg + TVA), au adus un profit acceptabil.

Una din caracteristicile culturii taranesti este transmiterea informatiilor pe cale orala. Gheorghe Tuzu transmite informatiile pe care le are tuturor celor interesati sa le afle. Acestia sunt in primul rand vecinii. Deoarece lucreaza o suprafata mare de teren, are posibilitatea sa incerce diferite tehnologii. Pe care nu le tine secret. De multe ori, crede Tuzu, tehnologiile nu trebuie aplicate "ca la carte". Mai intai ele trebuie adaptate conditiilor specifice din fiecare exploatatie. In ultimii ani, din diferite motive (tehnologice sau climatice), epocile optime pentru multe lucrari s-au modificat considerabil. De aceea, aplica ultimul tratament cu fungicide la cultura graului dupa incheierea infloritului, pentru a proteja boabele in formare.

Gheorghe Tuzu face ceea ce in alte tari se face de mult. Discuta cu vecinii si le impartaseste fie greseli, fie inovatii tehnologice. Impresionat de nationalismul pe care-l manifesta firmele straine prezente in Romania, care au drept colaboratori companii din aceeasi tara, si-ar dori sa existe un spirit de casta printre vecini, si astfel acestia sa interactioneze pozitiv, analizand deschis toate problemele aparute.

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.