Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Cu rapita sau fara rapita in aceasta toamna?

Horia-Victor HALMAJAN

Cand am facut acest tur de orizont despre stadiul rasaririi rapitei, cativa fermieri au incheiat discutia intr-un ton amar, relatandu-mi "impresii de calatorie": Am parcurs 2.000 de km in ultimele zile si am vazut rapita rasarita doar la kilometrul 81, pe Autostrada Soarelui; Sau: De la Tandarei la Bucuresti, am vazut rapita rasarita la Dor Marunt, pe o parcela de 50-60 ha.

Prof. dr. Mihai Berca: Suprafata semanata pana acum este mica (aprox. 250.000 ha). In majoritatea cazurilor, fermierii au pregatit cu dificultate terenul pentru semanat. Cel mai greu a fost pentru cei care au arat imediat dupa recoltarea plantei premergatoare, dar nu au continuat cu pregatirea patului germinativ.

Uneori, dupa aratura s-au format bolovani care nu au putut fi maruntiti decat, in cazuri extreme, cu ajutorul frezei (operatie interzisa in UE!).
Au fost favorizati fermierii care au inlocuit aratura cu lucrari mai putin energice, prin care se reduce pierderea apei din sol.

Arnaud Charmetant (comuna Borcea, judetul Calarasi) a observat ca pe solele unde s-a dezmiristit, rasarirea este mai rapida.
O remarca interesanta a facut-o Mihai Budai (Diosig, judetul Bihor): la rapita, patul germinativ trebuie terminat in luna iulie, iar pana la semanat, se intretine curat, eventual cu glifosat. Cei care au facut asa, au putut semana la timp. Dar, din pacate, nu a fost de ajuns, pentru ca semintele au ramas ?ca in sac? timp de 3-4(5) saptamani.

In sudul tarii, pierderile de apa au ajuns la 1.500 mc/ha. In unele zone, stratul de sol umed este la 65-70 cm. Cei care au semanat ?in uscat?, asteapta ploile anuntate de la mijlocul primei decade din octombrie.

Majoritatea specialistilor cred ca sunt sanse mici ca plantele rasarite dupa 15 octombrie sa produca recolte mari, daca nu vor fi conditii de vegetatie extrem de favorabile: toamna lunga, umiditate suficienta, geruri mici, strat de zapada protector etc.

Vor fi favorizate culturile fertilizate corespunzator (cu ingrasaminte starter in primul rand, cu fosfor si azot suficient). Desigur, vor aparea si oferte ale comerciantilor de inputuri pentru produse care mai de care mai "providentiale" pentru plantele intarziate in vegetatie.
Multe plante insa, nici macar nu vor iesi din iarna. Din aceasta cauza, mai multe voci sustin oprirea semanatului rapitei, cu mult inainte de atingerea suprafetei planificate.

Au ales corect cei care au semanat in uscat?
Parerile sunt impartite. De multe ori, la iesirea din iarna nu se mai vad diferentele dintre loturile semanate inainte si dupa ploi, cu conditia ca patul germinativ sa fi fost bine pregatit in ambele cazuri. Uneori insa, dupa ploi se formeaza crusta care dezavantajeaza solele deja semanate. Alteori, daca astepti ploaia, nu mai apuci sa semeni.
Tatu Catalin (Prio Agricultura, judetul Ialomita) din 3.200 ha planificate a semanat doar 850 ha. Din experienta lui, semanatul dupa ploi asigura o dezvoltare timpurie mai buna a plantelor de rapita. Problema este ca ele intarzie?

In mod evident, marea majoritate a celor care au semanat deja "in uscat", au considerat ca este avantajos sa se semene inainte de ploi. Profesorul Mihai Berca, in ferma de la Alexandria, a semanat 400 ha in uscat. La fel au facut si Nicolae Sitaru (Ciochina judetul Ialomita), pe o suprafata de 250 ha, Stefan Grozavescu (Radomiresti, judetul Dolj) pe 275 ha. Ion Mihai (Mirosi, judetul Arges) asteapta o ploaie buna pentru cele 260 ha, semanate intr-un sol bine pregatit. In niciunul dintre cazuri, plantele nu au inceput sa rasara.
Altii nu vor sa riste. Gheorghe Tarala (Braila) nu tine sa semene doar ca "sa faca planul cu orice pret", asa ca a renuntat complet la rapita in aceasta toamna. Desi este intr-o zona unde ar putea iriga, costurile sunt prea mari. Spre deosebire de el, Constantin Spinciu (Fetesti, judetul Ialomita) iriga in conditii foarte avantajoase. Toate cele 175 ha irigate au rasarit. Pe restul de 200 ha, in zone neirigabile, plantele au rasarit in procente de 20-60%.
Nu toti fermierii sunt (foarte) ingrijorati. La Diosig, din cele 450 ha semanate, pe 350 ha rapita a rasarit in proportie de 80-90%. Mihai Budai ar fi multumit ca pe 75% din suprafata sa aiba o densitate de 33-35 pl/mp la intrarea in iarna.
In judetul Timis, Codrut Balog (Comlosul Mare) a semanat 236 ha. Deocamdata, procentul de rasarire de 30% a fost influentat favorabil de ploile de dupa semanat.

In judetul Sibiu, Piroska Vesmas, tehnologul societatii Pharmaplant, a remarcat o rasarire de 25-30% pe cele 210 ha semanate. Procente asemanatoare au inregistrat si Mihai Stoean (Adunatii Copaceni, judetul Giurgiu) pe o suprafata de 600 ha, Arnaud Charmetant (Borcea, judetul Calarasi) pe 2.400 ha si Aurel Placinschi (Tiganasi, judetul Iasi).
In unele cazuri, fermierii se gandesc sa pastreze in vegetatie, cel putin pentru cateva luni, samulastra de rapita.


Citeste si: