Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Irigatii cu apa din panza freatica

Horia-Victor HALMAJAN


Irigatiile sau, mai degraba, lipsa lor, sunt una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor din sudul Romaniei. Energia este scumpa. Pretul pe care fermierii il platesc este de pana la 10 ori mai mare decat costul de productie. Apa Dunarii trebuie "pompata la deal" pentru a putea iriga Baraganul. Proiectul canalului Siret - Baragan este inca neconvingator si prea indepartat. Asa ca, multi fermieri au cautat surse de apa ieftina si sigura.

Unul dintre cei care au gasit o solutie (deocamdata partiala), este Constantin Spinciu. Are o ferma de 750 ha la Bordusani, judetul Ialomita. El iriga 200 ha, cu apa provenita din 4 foraje.
Constantin Spinciu impartaseste cu placere informatiile pe care le are, tuturor celor interesati. O atitudine de profesionist, care isi pune amprenta pe formarea lui Gheorghe Spinciu, fiul fermierului, student in anul IV la Facultatea de Agricultura din Bucuresti.

Se poate folosi apa freatica pentru irigare?
Da, dar se plateste! Legislatia nu este cunoscuta, de aceea multi fermieri isi inchipuie ca nu se poate folosi apa din panza freatica pentru irigat. Dar nu este asa. Pentru a fora un put cu debit mai mare, de 0,3 metri cubi/secunda, trebuie sa parcurga cativa pasi obligatorii. Iata ce a facut Constantin Spinciu pentru a putea iriga 200 ha prin forarea a 4 puturi:
1) a obtinut un certificat de urbanism de la consiliul local (Primaria Bordusani);
2) o persoana autorizata, agreata de Administratia Nationala ,,Apele Romane", a realizat o documentatie tehnica, prin care s-a facut dimensionarea hidraulica, studiul panzei freatice etc. pentru cazul respectiv;
3) a forat 4 puturi dupa ce a obtinut avizul Administratiei Nationale ,,Apele Romane", respectand documentatia mai sus mentionata;
4) dupa ce a terminat forarea, a montat debitmetrele si apoi a facut o documentatie pentru autorizatia de functionare;
5) a incheiat un contract de furnizare a apei intre el Directia Apelor Buzau - Ialomita;
6) a inceput sa consume si sa plateasca intre 120-150 euro/ha pentru "o apa";
7) a incheiat un contract cu RENEL, deoarece alimentarea cu energie electrica trebuie dimensionata in functie de consumatorii pe care ii are; in plus, postul de transformare trebuie sa fie unul corespunzator.

Cat costa "o apa"?
Pentru realizarea unui foraj, inclusiv montarea retelei electrice si a sistemului de automatizare, Constantin Spinciu a platit 30.000 euro. In momentul de fata, are 4 foraje functionale, cu care iriga 200 ha (50 ha/foraj). Costul de functionare este de 120-150 euro hectarul de exploatare, iar o aripa de ploaie costa 10.000 lei.
Productiile realizate in conditii de irigare sunt foarte bune: 8,5-9 t/ha la grau, 7,5 t/ha (samanta in sac) la porumbul de samanta, 7 t/ha la fasole pastai (cultura a doua). Mediile pe exploatatie (irigat si neirigat) la floarea-soarelui si rapita sunt de 3,4-3,6 t/ha.

Cum era de asteptat, productia foarte mare de grau a determinat reducerea cantitatii de proteina din bob. Pe langa fertilizarea cu azot, continutul de proteina depinde si de durata de umplere a bobului. In ultimii doi ani, Constantin Spinciu a observat diferente destul de mari dintre temperaturile din timpul zilei si cele din timpul noptii. In aceste conditii, creste perioada de umplere a boabelor, productiile sunt mai mari, dar este favorizata acumularea amidonului in detrimentul proteinei.

Irigarea de aprovizionare. Constantin Spinciu isi pregateste exemplar patul germinativ pentru culturile de toamna, folosind 600 mc/ha pentru irigarea de aprovizionare. Chiar in aceasta toamna secetoasa a arat, fiind nemultumit de "drenajul" natural realizat prin incorporarea superficiala a miristei.
Constantin Spinciu crede ca paiele incorporate superficial actioneaza ca niste drenuri, determinand pierderea rapida a apei. Deoarece nu poate da foc miristei, prefera sa incorporeze paiele prin aratura.
Asolamentul este foarte important in perimetrele irigate. Constantin Spinciu are grija sa-si amplaseze astfel culturile incat sa nu coincida perioada de irigat pentru mai multe specii. Astfel, cu apa de la fiecare foraj, iriga 50 ha timp de 5 luni pe an (udarile se repeta la 8-10 zile).




Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.