Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Irigatii cu apa din panza freatica

Horia-Victor HALMAJAN


Irigatiile sau, mai degraba, lipsa lor, sunt una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor din sudul Romaniei. Energia este scumpa. Pretul pe care fermierii il platesc este de pana la 10 ori mai mare decat costul de productie. Apa Dunarii trebuie "pompata la deal" pentru a putea iriga Baraganul. Proiectul canalului Siret - Baragan este inca neconvingator si prea indepartat. Asa ca, multi fermieri au cautat surse de apa ieftina si sigura.

Unul dintre cei care au gasit o solutie (deocamdata partiala), este Constantin Spinciu. Are o ferma de 750 ha la Bordusani, judetul Ialomita. El iriga 200 ha, cu apa provenita din 4 foraje.
Constantin Spinciu impartaseste cu placere informatiile pe care le are, tuturor celor interesati. O atitudine de profesionist, care isi pune amprenta pe formarea lui Gheorghe Spinciu, fiul fermierului, student in anul IV la Facultatea de Agricultura din Bucuresti.

Se poate folosi apa freatica pentru irigare?
Da, dar se plateste! Legislatia nu este cunoscuta, de aceea multi fermieri isi inchipuie ca nu se poate folosi apa din panza freatica pentru irigat. Dar nu este asa. Pentru a fora un put cu debit mai mare, de 0,3 metri cubi/secunda, trebuie sa parcurga cativa pasi obligatorii. Iata ce a facut Constantin Spinciu pentru a putea iriga 200 ha prin forarea a 4 puturi:
1) a obtinut un certificat de urbanism de la consiliul local (Primaria Bordusani);
2) o persoana autorizata, agreata de Administratia Nationala ,,Apele Romane", a realizat o documentatie tehnica, prin care s-a facut dimensionarea hidraulica, studiul panzei freatice etc. pentru cazul respectiv;
3) a forat 4 puturi dupa ce a obtinut avizul Administratiei Nationale ,,Apele Romane", respectand documentatia mai sus mentionata;
4) dupa ce a terminat forarea, a montat debitmetrele si apoi a facut o documentatie pentru autorizatia de functionare;
5) a incheiat un contract de furnizare a apei intre el Directia Apelor Buzau - Ialomita;
6) a inceput sa consume si sa plateasca intre 120-150 euro/ha pentru "o apa";
7) a incheiat un contract cu RENEL, deoarece alimentarea cu energie electrica trebuie dimensionata in functie de consumatorii pe care ii are; in plus, postul de transformare trebuie sa fie unul corespunzator.

Cat costa "o apa"?
Pentru realizarea unui foraj, inclusiv montarea retelei electrice si a sistemului de automatizare, Constantin Spinciu a platit 30.000 euro. In momentul de fata, are 4 foraje functionale, cu care iriga 200 ha (50 ha/foraj). Costul de functionare este de 120-150 euro hectarul de exploatare, iar o aripa de ploaie costa 10.000 lei.
Productiile realizate in conditii de irigare sunt foarte bune: 8,5-9 t/ha la grau, 7,5 t/ha (samanta in sac) la porumbul de samanta, 7 t/ha la fasole pastai (cultura a doua). Mediile pe exploatatie (irigat si neirigat) la floarea-soarelui si rapita sunt de 3,4-3,6 t/ha.

Cum era de asteptat, productia foarte mare de grau a determinat reducerea cantitatii de proteina din bob. Pe langa fertilizarea cu azot, continutul de proteina depinde si de durata de umplere a bobului. In ultimii doi ani, Constantin Spinciu a observat diferente destul de mari dintre temperaturile din timpul zilei si cele din timpul noptii. In aceste conditii, creste perioada de umplere a boabelor, productiile sunt mai mari, dar este favorizata acumularea amidonului in detrimentul proteinei.

Irigarea de aprovizionare. Constantin Spinciu isi pregateste exemplar patul germinativ pentru culturile de toamna, folosind 600 mc/ha pentru irigarea de aprovizionare. Chiar in aceasta toamna secetoasa a arat, fiind nemultumit de "drenajul" natural realizat prin incorporarea superficiala a miristei.
Constantin Spinciu crede ca paiele incorporate superficial actioneaza ca niste drenuri, determinand pierderea rapida a apei. Deoarece nu poate da foc miristei, prefera sa incorporeze paiele prin aratura.
Asolamentul este foarte important in perimetrele irigate. Constantin Spinciu are grija sa-si amplaseze astfel culturile incat sa nu coincida perioada de irigat pentru mai multe specii. Astfel, cu apa de la fiecare foraj, iriga 50 ha timp de 5 luni pe an (udarile se repeta la 8-10 zile).




Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!