Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Terasa Viziru - cea mai mare investitie in irigatii din ultimii 30 de ani

Sistemul de irigatii Terasa Viziru, judetul Braila, care deserveste 33.000 ha, va fi modernizat prin intermediul unui imprumut de la Banca Mondiala. Proiectul se desfasoara in trei etape, primele doua insumand 58,8 milioane de lei si urmand sa fie gata pana in luna decembrie. Lucrarile au inceput in urma cu doi ani. Pentru cea de-a treia etapa este nevoie de 20 de milioane de lei, suma pentru care nu s-au gasit surse de finantare.

Banii prin intermediul carora se va repara sistemul de irigatii de la Viziru reprezinta cea mai mare investitie in acest sector, in ultimii 30 de ani, potrivit publicatiei locale Obiectiv Vocea Brailei. Practic, o investitie de o asemenea amploare nu s-a mai facut din perioada 1972-1980, cand s-a construit sistemul de irigatii Ialomita-Calmatui. Si la acea vreme, banii necesari au fost asigurati tot de Banca Mondiala. Actualele lucrari sunt realizate de doua firme: Hidroconstructii Bucuresti si Argos Cernavoda.

Prima etapa a demarat in 2009 si a costat 9,63 milioane de lei. Cu acesti bani s-au reabilitat doua statii de pompare, statia plutitoare de la kilometrul 221 si statia de repompare SRPA 01. La acestea s-a efectuat inlocuirea agregatelor de pompare cu unele cu un consum energetic mai mic si randament mai mare.

Cea de-a doua etapa a inceput in iunie 2010 si are termen de finalizare ultima luna a acestui an. Etapa a costat 49,2 milioane de lei si a presupus reabilitarea a trei statii de repompare, SRPA 02, 03 si 04, prin schimbarea vechilor agregate cu unele cu un consum de energie cu 40% mai mic, dar cu un debit de pompare cu 30% mai mare. In aceeasi etapa s-a reabilitat si un canal de aductiune de 9 kilometri lungime, de la statia SRPA 01. De asemenea, pe o lungime de 26,5 kilometri a canalului principal s-au dat jos vechile dale si s-a turnat beton monolit, menit sa stopeze infiltratiile.
"Investitiile facute vor avea un impact foarte puternic asupra costurilor de irigatii de pe Terasa Viziru, deoarece scade consumul de energie electrica, iar infiltratiile din canalele de aductiune dispar. Costul total se va reduce la jumatate", a declarat, pentru sursa citata, managerul tehnic de proiect, Dan Ionel.

In ultima etapa ar trebui sa se reabiliteze, prin metode similare, inca 48 de kilometri de canale. Pentru moment, nu s-au gasit bani si pentru acest segment. Sistemele de irigatii ar putea sa treaca de la Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare in cea a Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii. La Terasa Viziru exista 24 de astfel de organizatii, care doresc sa infiinteze o Federatie a Utilizatorilor de Apa pentru a putea prelua integral sistemul de irgatii.
Potrivit lui Vasile Dogarescu, presedintele viitoarei federatii, problema cea mai mare este ca, daca lucrarile nu vor continua, din cele 33.000 de hectare de teren arabil aflate pe Terasa Viziru, doar 13.000 vor putea fi deservite. Si asta nu din cauza ca nu se pot reabilita canalele in sine si statiile de pompare aferente, ci din cauza faptului ca liniile electrice de alimentare nu sunt in cea mai buna stare. Cum insa liniile de tensiune apartin Companiei Electrica, beneficiarii apei de irigatii nu pot interveni.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.