Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Terasa Viziru - cea mai mare investitie in irigatii din ultimii 30 de ani

Sistemul de irigatii Terasa Viziru, judetul Braila, care deserveste 33.000 ha, va fi modernizat prin intermediul unui imprumut de la Banca Mondiala. Proiectul se desfasoara in trei etape, primele doua insumand 58,8 milioane de lei si urmand sa fie gata pana in luna decembrie. Lucrarile au inceput in urma cu doi ani. Pentru cea de-a treia etapa este nevoie de 20 de milioane de lei, suma pentru care nu s-au gasit surse de finantare.

Banii prin intermediul carora se va repara sistemul de irigatii de la Viziru reprezinta cea mai mare investitie in acest sector, in ultimii 30 de ani, potrivit publicatiei locale Obiectiv Vocea Brailei. Practic, o investitie de o asemenea amploare nu s-a mai facut din perioada 1972-1980, cand s-a construit sistemul de irigatii Ialomita-Calmatui. Si la acea vreme, banii necesari au fost asigurati tot de Banca Mondiala. Actualele lucrari sunt realizate de doua firme: Hidroconstructii Bucuresti si Argos Cernavoda.

Prima etapa a demarat in 2009 si a costat 9,63 milioane de lei. Cu acesti bani s-au reabilitat doua statii de pompare, statia plutitoare de la kilometrul 221 si statia de repompare SRPA 01. La acestea s-a efectuat inlocuirea agregatelor de pompare cu unele cu un consum energetic mai mic si randament mai mare.

Cea de-a doua etapa a inceput in iunie 2010 si are termen de finalizare ultima luna a acestui an. Etapa a costat 49,2 milioane de lei si a presupus reabilitarea a trei statii de repompare, SRPA 02, 03 si 04, prin schimbarea vechilor agregate cu unele cu un consum de energie cu 40% mai mic, dar cu un debit de pompare cu 30% mai mare. In aceeasi etapa s-a reabilitat si un canal de aductiune de 9 kilometri lungime, de la statia SRPA 01. De asemenea, pe o lungime de 26,5 kilometri a canalului principal s-au dat jos vechile dale si s-a turnat beton monolit, menit sa stopeze infiltratiile.
"Investitiile facute vor avea un impact foarte puternic asupra costurilor de irigatii de pe Terasa Viziru, deoarece scade consumul de energie electrica, iar infiltratiile din canalele de aductiune dispar. Costul total se va reduce la jumatate", a declarat, pentru sursa citata, managerul tehnic de proiect, Dan Ionel.

In ultima etapa ar trebui sa se reabiliteze, prin metode similare, inca 48 de kilometri de canale. Pentru moment, nu s-au gasit bani si pentru acest segment. Sistemele de irigatii ar putea sa treaca de la Administratia Nationala de Imbunatatiri Funciare in cea a Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii. La Terasa Viziru exista 24 de astfel de organizatii, care doresc sa infiinteze o Federatie a Utilizatorilor de Apa pentru a putea prelua integral sistemul de irgatii.
Potrivit lui Vasile Dogarescu, presedintele viitoarei federatii, problema cea mai mare este ca, daca lucrarile nu vor continua, din cele 33.000 de hectare de teren arabil aflate pe Terasa Viziru, doar 13.000 vor putea fi deservite. Si asta nu din cauza ca nu se pot reabilita canalele in sine si statiile de pompare aferente, ci din cauza faptului ca liniile electrice de alimentare nu sunt in cea mai buna stare. Cum insa liniile de tensiune apartin Companiei Electrica, beneficiarii apei de irigatii nu pot interveni.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."