Cooperativa Vlasca 2008 a reusit sa treaca proba practicii: oamenii s-au asociat si cumpara impreuna inputuri ori vand productia la licitatie. Urmatorul pas este investitia in comun, poate in morarit si panificatie sau in zootehnie, cu fonduri FEADR. Cooperativa Vlasca are 50 de membri, fermieri cultivatori de cereale si plante tehnice, cu o suprafata cumulata de 25 de mii de hectare. Conform statutului, suprafata minima pe care un fermier trebuie sa o lucreze este de 100 de hectare.
Mecanismul de functionare
Achizitiile se fac de cateva ori pe an, de fiecare data cand sunt necesare. Prin statutul cooperativei, membrii sunt obligati sa cumpere prin cooperativa 70% din inputurile de care au nevoie. Aceeasi pondere este prevazuta si cand e vorba de valorificarea productiei.
Fermierii aplica o tehnologie peste medie. Alegerea inputurilor se face de comun acord.
"In primul rand, facem o documentare in comun. In primavara aceasta am invitat, pentru samanta de porumb si floarea- soarelui, firmele Monsanto, Pioneer si Bayer", spune Cosma Maroiu, presedintele cooperativei.
Firmele isi prezinta produsele in cadrul unor intalniri organizate exclusiv pentru membrii cooperativei. In urma discutiilor, se alege cate un hibrid de la fiecare firma. Fermierii sunt liberi sa mai opteze si pentru alti hibrizi, dar acestea sunt exceptiile. Se centralizeaza apoi optiunile fiecaruia privind cantitatile si sunt invitati distribuitorii din zona sa participe la licitatie. Se intocmeste un caiet de sarcini, acelasi pentru toti participantii. Distribuitorul care ofera pretul cel mai mic este castigator. Cel mai mare discount obtinut a fost de 35%. Media discounturilor obtinute la cumpararea in comun, a unor cantitati mari, a fost de peste 30%. Fiecare membru al cooperativei face apoi un contract propriu cu furnizorul, pe baza comenzii inaintate cooperativei, iar marfa ii este livrata la ferma.
Valorificare prin licitatie
Tot pe baza de licitatie se valorifica si productia. Anul acesta, doar graul nu a putut fi vandut prin licitatie. Au invitat procesatorii, dar cei mai importanti nu s-au prezentat, astfel incat pretul nu a fost satisfacator. Potrivit directorului Nenu Tudor, unul dintre factorii obiectivi care a impiedicat valorificarea in comun a graului a fost faptul ca productia nu era uniforma din punct de vedere calitativ.
In comun se fac si asigurarile culturilor. Despagubirile platite in 2009 si 2010 s-au ridicat anual la aproape 400.000 de lei, iar in 2011 au fost de 100.000 de lei. Nu a fost schimbat pana acum asiguratorul.
Lucrurile merg bine la Vlasca 2008, dar nu ca in basme. Au fost si fermieri care au iesit din cooperativa, desi erau in grupul de initiativa. Trei fermieri, ce totalizau aproape 2.000 de hectare au ales sa paraseasca managementul comun, din cauza suspiciunilor. Acestea sunt problema oricarei asocieri, considera Maroiu. Eliminarea banuielilor se face prin transparenta si profesionalism. "Succesul cooperativei consta in transparenta totala si profesionalism", spune presedintele.
2011 a fost un an bun pentru Vlasca 2008 si prin prisma preturilor de valorificare. Contractele incheiate au asigurat un pret mai bun. La floarea-soarelui cu aproape 25 de dolari pe tona mai mare decat cel obtinut de fermieri dupa recoltare, prin negociere directa. Dupa aceasta experienta, increderea in cooperativa va creste, considera presedintele Maroiu.
Venituri si infrastructura
Fermierii platesc anual o cotizatie 2.000 de lei si 2,5% din valoarea inputurilor achizitionate prin cooperativa. Aceste contributii chiar se platesc!
Veniturile anuale ale cooperativei se ridica la aproape 100.000 de euro. La vanzarea productiei cooperativa nu incaseaza nimic.
Cooperativa detine un sediu in orasul Giurgiu si un autoturism. Tudor Nenu este director executiv. Nu este fermier, fapt care ii permite sa se dedice activitatii si ii asigura impartialitatea. Cunoaste fiecare ferma si ii insoteste pe reprezentantii firmelor pe teren. Nenu a condus sucursala din Giurgiu a unei mari banci, pozitie din care a cunoscut fermierii si problemele lor.
Cooperativa ar putea sa-i uneasca pe fermieri mai mult decat in scopul maximizarii profitului. Cooperativa ar putea deveni un club al fermierilor prin care sa se organizeze si alte activitati. Spre exemplu, s-ar putea organiza grupuri pentru excursii la Hanovra sau la Paris, la targuri de masini si utilaje.
Investitii in comun
Urmatorul pas al cooperativei vizeaza investitii in comun, dar nu in utilaje sau capacitati de stocare. "Cu timpul, vrem sa facem ceea ce nu putem face de unul singur", spune Maroiu. Una dintre variante este sa faca o moara a cooperativei, cu brutarie si centre de distributie. Alte activitati ar putea fi zootehnie sau chiar export, cu transport pe barje sau terestru, direct in portul Constanta.
Moara ar urma sa fie detinuta de o societate pe actiuni, denumita poate tot Vlasca 2008. Actionari ar urma sa fie numai membri ai cooperativei, fie proportional cu suprafetele detinute, fie conform disponibilitatii de a cumpara actiuni. Deocamdata, despre ideea unei investitii in comun doar se discuta. Cert este ca ea ar trebui facuta cu ajutorul FEADR.
Adrian MIHAI
