Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Lucian Buzdugan, un doctorat in agronomie sustinut cu 20 de ani mai tarziu decat trebuia

Pe 8 decembrie, Lucian Buzdugan, director general din Insula Mare a Brailei, si-a sustinut, in sedinta publica, lucrarea de doctorat. Evenimentul a fost gazduit de Aula Magna a Academiei de Stiinte Agricole si Silvice.

Lucian Buzdugan este unul din cei mai prestigiosi agronomi ai Romaniei. Este cel care, de zece ani, duce in grija 58 de mii de hectare. Valoarea lui profesionala este confirmata si recunoscuta de fermierii din tara. Si de multi, foarte multi, din afara tarii. Daca ar calcula cat grau, cat porumb, cata floarea soarelui si cata rapita a recoltat in ultimii zece ani, ar ajunge la cifre uriase.

Decizia de a trece pragul unei teze de doctorat a luat-o, dupa cum ne-a marturisit, in urma unei intamplari. La o reuniune organizata de Academia Romana, acad. Cristian Hera a anuntat ca "urmeaza la cuvant dr. Lucian Buzdugan". Replica nu a intarziat: "Nu sunt doctor, sunt inginer!" Si... a urmat inscrierea la doctorat, la 1 octombrie 2008.

Tot dintr-o discutie prieteneasca am aflat ca, in 1987 s-a mai inscris odata la doctorat. A scris lucrarea, pe care urma sa o sustina in februarie, 1990. Cu trei-patru luni inainte, a venit revolutia. Buzdugan n-a mai fost "secretar cu agricultura la Comitetul judetean al PCR". Probabil, nici Universitatea nu mai avea chef sa acorde titlul de doctor in stiinte unui fost nomenclaturist. Prins cu munca, omul a uitat de orgoliul unei consacrari stiintifice. Acum, cand titlul nu-i mai aduce niciun avantaj material, s-a inhamat la scrierea unei lucrari stiintifice ca la o lucrare de arta. "Carte frumoasa, cinste cui te-a scris..."
Lucrarea de doctorat a lui Buzdugan este despre ce ii era mai aproape de suflet: Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei. Este o sintetizeza muncii lui, pe vreo 10-20 de mii de hactare, in fiecare an. Lucrarea, spune Lucian Buzdugan, este o suma a informatiilor, observatiilor si solutiilor gtasite de el si de toti cei cu care colaboreaza.

Inca un aspect pe care Lucian Buzdugan a tinut sa-l aminteasca: desi, in 1938, marele agronom Gheorghe Ionescu Sisesti arata intr-un studiu ca "rapita este o cultura usoara", experienta practica a cultivatorilor a demonstrat ca obtinerea productiilor inalte, pe suprafete mari, implica numeroase necunoscute si neclaritati. Cercetarile intreprinse si concluziile rezultate, materializate intr-o serie de recomandari pentru zona Baraganului de Est si Insulei Mari a Brailei constituie raspunsuri la aceste probleme.
Teza a fost coordonata de acad. Cristian Hera, presedintele Sectiei de agricultura a Academiei Romane, presedinte de onoare al ASAS.
Lucrarea a fost prezentata in fata unei comisii de inalt prestigiu stiintific, alcatuita din: prof. dr. Costica Ciontu, decanul Facultatii de Agricultura de la USAMV Bucuresti, acad. Paun Ioan Otiman, secretar general al Academiei Romane, prof. dr. Mihail Dumitru, director general al Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului si prof. dr. Gheorghe Valentin Roman, de la USAMV Bucuresti.
Au fost prezenti la eveniment personalitati din lumea agricola, precum fostii ministri ai agriculturii Ioan Oancea si Ion Tesu, deputatii Gheorghe Antochi si Adrian Radulescu, prof. dr. Gheorghe Sin, presedintele ASAS, reprezentanti ai unor importante companii nationale si transnationale furnizoare de inputuri agricole si sefii de ferma de la Insula Mare a Brailei, reprezentanti ai unor organizatii profesionale din agricultura, mari fermieri din zonele sudice ale tarii.
Asa ca, titlul stiintific, acordat de comisia de doctorat, a insemnat, de fapt, consacrarea unui statut pe care Lucian Buzdugan l-a dobandit in camp. Este cununa unei indelungate si fructuoase activitati profesionale.
Fiu de tarani din judetul Bacau, el s-a afirmat la scurt timp dupa absolvirea Facultatii de Agronomie. A pornit ca inginer stagiar la fostul IAS Girov, judetul Neamt, a urcat fiecare treapta a ierarhiei profesionale pana a condus agricultura unui judet, Neamt. In noua oranduire, a dovedit ca cine are valoare autentica poate sa razbeasca profeional si in economia de piata .
De altfel, interesul sau pentru cunoasterea si promovarea progresului tehnic, pentru abordarea unor cercetari aprofundate in domenii cum sunt cele legate de plantele transgenice, sau de factorii esentiali ai tehologiilor agricole - ingrasamintele si apa - s-au soldat cu studii de referinta, publicate in tara si peste hotare sau prezentate in importante reuniuni stiintifice.

Maria BOGDAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.