Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Starea campului

Bugetul tarii pentru 2012 se bazeaza pe o crestere economica de aproximativ 2%. Insa, un declin al productiei agricole ar putea sa loveasca prognozele de crestere economica agreate de Guvern si de Parlament. Si sunt suficiente premise pentru o astfel situatie.

Faptul ca seceta este o problema in principalele zone agricole ale tarii este confirmat si de Administratia Nationala de Meteorologie, care, in decembrie, preciza ca deficitul de apa in sol (seceta pedologica moderata, puternica si, local, extrema) se inregistreaza pe suprafete agricole extinse din estul, sud-estul, sudul si vestul teritoriului.

Potrivit meteorologilor, si ianuarie 2012 va fi o luna fara precipitatii, cu temperaturi peste medie in sudul tarii. Daca seceta din ultimele luni se va prelungi pana spre primavara, ar putea aduce o scadere puternica a productiei agricole, spun principalii producatori agricoli. In primul rand, ei vorbesc de compromiterea culturilor de rapita dar si despre reducerea suprafetelor cultivate cu grau si orz. In acest context, investitiile in sisteme de irigatii ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru anul acesta.

Sorin Dogaru, director InterAgro
"Productia de cereale de anul viitor va cobori cu 10% in cazul in care va incepe sa ploua de acum incolo, acesta fiind unul dintre cele mai favorabile scenarii in contextul actual.
Cultura de rapita este deja compromisa, si vorbim de 800.000 de tone de rapita, in valoare de circa 500 de milioane de euro. Starea de vegetatie a celorlalte culturi (grau, orz, secara si orzoiaca) nu este tocmai buna, si vor fi scaderi si pentru acestea", a mai spus Dogaru.
Daca seceta va continua pana in luna martie, productia vegetala va scadea cu peste 30%. "In acest caz se va pune deja in pericol cresterea economica estimata pentru anul viitor.
Vor fi si scaderi colaterale, cum ar fi o lipsa de furaje in zootehnie, vor creste preturile la alimente."

Culita Tarata, proprietar al TCE 3 Brazi
"Anul viitor ne paste o criza alimentara ca in anii 1946-1947. Stam foarte rau, si fara ploi va fi jale. Chiar daca ploua de acum incolo vor fi scaderi ale productiei agricole vegetale cu 20-30%. Daca nu va ploua suficient pana la primavara, culturile de toamna vor fi compromise total si vor fi scaderi de 70% iar anul viitor ne paste o criza alimentara ca in anii 1946-1947?.
Tarata il contrazice pe ministrul Valeriu Tabara care a declarat recent ca Romania are rezerve de grau pentru urmatorii trei ani. "Domnul Tabara se imbata cu apa chioara si vorbeste prostii. E filosof. Ce fermier isi permite sa tina graul in hambar cand are rate la banci si alte cheltuieli?"

Robert Arsene, director general al grupului Agricover
"Seceta de toamna va duce la o reducere a recoltei de grau si orz de 15-20%, ca rezultat al neinfiintarii in timp util a culturilor. ?Pe ansamblu ne asteptam ca anul 2012, din punct de vedere al productiei agricole, sa fie mai degraba catre nivelul lui 2008, dar in conditiile unui PIB stagnant (dat de celelalte ramuri economice) si un pret mai mare al cerealelor. E posibil sa vedem o contributie a agriculturii la PIB de circa 4%. Un element critic pentru fermieri in primavara 2012, care va influenta atat suprafata cultivata, cat si calitatea tehnologiilor folosite, va fi recuperarea TVA de la stat pentru input-urile folosite in 2011, an in care au vandut cereale fara TVA si au cumparat input-uri cu TVA. Un dezechilibru de 24 % in cash-ul unui fermier va avea un impact semnificativ."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.