Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Tehnologia rapitei in Insula Mare a Brailei

Lucian Buzdugan, un "fermier" de succes, managerul celei mai mari exploatatii din Europa, a publicat o carte dedicata rapitei. Cartea este rodul unor verificari minutioase, facute timp de 8 ani, asupra fiecarui element tehnologic. Este, de altfel, structura tezei sale de doctorat: Tehnologia culturii rapitei de toamna in Insula Mare a Brailei.

Lucian Buzdugan si-a propus un obiectiv extrem de ambitios, acela de a "incerca sa dea un raspuns cat mai profesionist la intrebarea: care este cea mai buna tehnologie pentru cultivarea rapitei de toamna astfel incat aceasta sa corespunda nivelului si cerintelor actuale ale productiei agricole". Autorul a analizat pe parcursul a 8 ani (2003-2010), datele din 14 experimente, cu 370 de variante.
Bineinteles, intr-un asemenea noian de rezultate, sunt foarte multe informatii, atat de importanta teoretica, cat si practica. Dar, informatiile prea numeroase nu sunt intotdeauna un avantaj la scrierea unei carti, deoarece este foarte dificil sa optimizezi tehnologia de cultura, tinand seama de atatea amanunte.

Rezultatele obtinute in camp, zic ca da,. Cu mentiunea ca unele solutii sunt valabile numai pentru conditiile specifice din IMB.
In urma cercetarilor originale, care sunt descrise amanuntit pe parcursul a 184 de pagini din cele 311 pagini ale cartii, s-a ajuns la cateva concluzii, unele foarte interesante, sintetizate la sfarsitul cartii (p. 284-289). Am selectat cateva care mi s-au parut mai importante:
1. Promovarea genotipurilor ar trebui facuta si in functie de evaluarea energetica a soiurilor si a hibrizilor (p.112).
2. Cea mai buna rotatie este grau, rapita, porumb, soia, floarea-soarelui (p.284). Cea mai buna premergatoare este graul, iar cea mai buna cultura ce poate urma dupa rapita este porumbul.
3. Distanta de 30-36 cm intre randuri s-a dovedit ca asigura cea mai buna productie (p. 285).
4. Erbicidele sulfonilureice aplicate plantei premergatoare, cele pe baza de tribenuron si cele care contin imidazolinone, produc scaderi semnificative de productie, de pana la 1,611 t/ha (p 126). Aceste rezultate sunt foarte interesante, deoarece am intalnit pentru prima data o cuantificare a efectului rezidual al erbicidelor sulfonilureice, si in special al tribenuronului.
5. Cea mai buna formula de fertilizare este N140+ P80+K80 (p. 282).
6. Aplicarea dozei de azot, 25% toamna si 75% primavara, determina cea mai mare crestere a productiilor (p. 181).
Sulful are cel mai mare efect la doza de 72 kg /ha s.a. (p. 222).
7. Ingrasamintele foliare cu macro si microelemente contribuie semnificativ la definitivarea productiei (p. 222).
8. Combaterea daunatorilor (Ceuthorrynchs quadridens, Meligethes aeneus etc.) reduce semnificativ infectiile produse de agentii patogeni Phoma, Alternaria, Sclerotinia.
9. Fungicidele testate combat Phoma lingam in proportie de peste 90%, Alternaria brassicae peste 95%, iar Sclerotinia sclerotiorum, peste 97% (p. 232).
10. Eficacitatea fiecarui insecticid testat este determinata de temperatura la care se aplica. Insecticidele sistemice testate au fost mai eficace decat cele de contact.
11. Sistemul de lucrari minime sau cel de semanat direct reduc input-urile, fara a afecta productiile de rapita de toamna (p. 282).
12. Epoca optima de semanat a rapitei de toamna in IMB este cuprinsa intre 1-10 septembrie (p. 282).
Densitatea trebuie sa fie de 40-50 plante/mp, sau chiar mai mica, de 30-40 plante/mp pentru cultivarele cu putere mare de ramificare (p. 285).
Cele cateva concluzii pe care le-am enumerat sunt numai ?partea vazuta a aisbergului?, adica elementele utilizate direct pentru optimizarea tehnologiei in IMB. Dar in carte mai sunt descrise o multime de rezultate, provenite din experimente.
- In 7 ani (2004-2010) au fost testate 215 cultivare (soiuri si hibrizi).
- Sisteme de lucrare a solului (2008-2010), 4 variante: traditional, discuit, lucrat cu cizelul si semanat direct.
- Epoca de semanat (2005-2009), 6 variante: 1, 5, 10, 15, 20 septembrie si 1 octombrie.
- Densitatea (2007-2010), 8 variante: 20, 30, 40, 50, 60, 70, 80, 100 plante/mp.
- Distanta dintre randuri (2008-2009), 6 variante: 25, 30, 35, 40, 50, 70 cm.
- Adancimea de semanat (2008-2010), 5 variante: 1 cm, 2 cm, 3 cm, 4 cm, 5 cm.
- Fertilizarea cu NP (2004-2008), 16 variante: graduari de azot de la 70 kg N/ha la 280 kg N/ha si fosfor de la 0 la 120 kg P2O5/ha.
- Epocile de aplicare ale ingrasamintelor cu N (2004-2007), 5 variante: N0, N140 aplicat toamna, N140 (25% toamna + 75% primavara), N140 primavara, N70 la imbobocit.
- Fertilizarea cu K (2004-2007), 4 variante: K0, K40, K80, K120.
- Fertilizarea cu sulf (2003-207), 5 variante: S0, S24, S48, S72, S90.
- Fertilizarea cu microelemente (2003-2006), 7 variante: B, Mo, Mn, Zn in diferite combinatii.
- Fertilizarea cu ingrasaminte foliare (2008-2010), 9 variante: diferite produse.
- Combaterea bolilor (2008-2010), 58 de variante: Phoma lingam - 10 produse/combinatii, Alternaria brassicae - 10 produse/combinatii, Sclerotinia sclerotiorum - 11 produse/combinatii, Erisiphe cruciferum - 12 produse/combinatii, Cylindrosporium concentricum - 7 produse/combinatii, Pseudocercosporella brassicae - 8 produse/combinatii.
- Combaterea daunatorilor (2009-2010), 18 variante: Ceuthorrynchus quadridens - 7 variante (doua insecticide aplicate la 4 temperaturi diferite), Meligethes aeneus - 4 variante (insecticide), Brevicoryne brassicae - 3 variante (insecticide) si Ceuthorrynchus assimilis - 4 variante (insecticide).

Asteptam cu mare interes si o carte scrisa de fermieri, si de ce nu, de Lucian Buzdugan despre modul in care se pot organiza experiente in ferme. Multi fermieri, cum sunt Stefan Poenaru, Nicolae Sitaru, Dimitrie Musca, Arnaud Perrein etc., organizeaza experiente in propriile exploatatii, dar sunt probabil multii altii care ar dori si ei acest lucru. Pentru ca rezultatele sa fie validate, trebuie insa respectate regulile de experimentare, care din pacate nu sunt cunoscute de fermierii care doresc sa faca experiente in exploatatiile proprii.
Capitolul care se ocupa de metodologia experimentarii in cartea lui Lucian Buzdugan are doar 7 pagini. Desi relevante, informatiile sunt insuficiente pentru un fermier care ar dori sa faca el singur experiente care sa reprezinte mai mult decat testarea in conditii de productie a unui nou hibrid. Institutele din Franta (Arvalis, CETIOM), au elaborat metodologii specifice, aplicate in exploatatiile agricole. O mare parte din recomandarile acestor institute se bazeaza pe experiente efectuate in acest mod.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.