Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Hibrizi de porumb toleranti la seceta

Vesti bune pentru multi dintre cultivatorii de porumb: din 2012 se pot comercializa in Statele Unite noi hibrizi toleranti la seceta. O parte dintre ei, cei creati prin metode conventionale, vor putea fi cultivati si in Europa. Pentru altii, cei modificati genetic, mai este de asteptat!
Crearea unor hibrizi toleranti la seceta este un obiectiv mult mai greu de atins decat obtinerea plantelor rezistente la insecte sau la erbicide (prin mijloace biotehnologice), deoarece toleranta la seceta este determinata de mai multi factori, cum ar fi tipul de sol, fertilizarea, reactiile metabolice ale plantelor la caldura, accesibilitatea nutrientilor, controlul bolilor si daunatorilor etc.
Sa nu cadem insa in capcana traducerilor mot à mot. Un hibrid tolerant la seceta pentru producatorii americani de porumb, poate fi semnificativ diferit fata de ce isi doresc fermierii romani. Sunt destui specialisti americani care sustin ca porumbul nu trebuie cultivat fara irigare acolo unde precipitatiile anuale sunt sub 600 mm. Productiile mari din Cordonul Porumbului se obtin si datorita conditiilor climatice foarte favorabile: in cursul perioadei de vegetatie cad 400-500 mm, dintr-un total anual de 1.000 mm. La Fundulea in schimb, precipitatiile medii anuale sunt de 571 mm. In anotimpul de vara cad numai 35% din totalul precipitatiilor anuale, acestea avand caracter torential. Frecventa anilor secetosi este de peste 40%.
Din asemenea consideratii s-a nascut probabil si opinia care circula in urma cu cateva zeci de ani, conform careia, hibrizii romanesti sunt mai rezistenti la seceta decat cei americani, deoarece in Statele Unite porumbul nu se cultiva in conditii de seceta. In zonele cu stres hidric, fie se iriga, fie se seamana sorg. Dar de atunci lucrurile s-au schimbat destul de mult. Hibrizii straini cultivati in ultimii ani in Romania s-au dovedit destul de toleranti la stresul hidric, cu rezultate comparabile cu cei autohtoni.
La sfarsitul anului trecut, Mon 87460 (hibrizii de porumb modificati genetic toleranti la seceta), produsi de Monsanto, au primit aprobarea pentru comercializare din partea Departamentului American pentru Agricultura (USDA).
Caracteristicile acestor hibrizi obtinuti in colaborare cu BASF vor fi integrate in sistemele Monsanto Genuity® VT Triple PRO® si Genuity® VT Double PRO®, care ofera fermierilor avantaje tehnologice privind controlul daunatorilor (sfredelitorii porumbului si/sau Diabrotica), al buruienilor (prin folosirea glifosatului) si toleranta la seceta.
Monsanto va testa, in acest an, in fermele din vestul Marilor Campii (Statele Unite), hibrizii toleranti la seceta, inainte de lansarea in marea productie. Marile Campii (o regiune vasta, de aproximativ 1.300.000 km² care se intinde pe teritoriul Statelor Unite si Canadei), au un climat foarte variat. In partea de vest, precipitatiile anuale sunt sub 500 mm. Cu soluri fertile, dar cu apa insuficienta, pare locul ideal pentru testarea noilor hibrizi.
Tot in Statele Unite, compania Pioneer va vinde anul acesta hibrizi Optimum® AQUAmax?. Acesti hibrizi au fost creati prin metode moderne, dar conventionale. Ei au fost comparati in perioada 2008-2010 in 223 de teste realizate in fermele din regiuni cu deficit de umiditate in timpul infloritului si a umplerii boabelor si temperaturi ridicate. Productiile realizate de hibrizii AQUAmax le-au intrecut cu cel putin 5% pe cele obtinute de cei mai productivi hibrizi cultivati in zonele respective. Hibrizii isi datoreaza performantele de productie unei capacitati mai mari de polenizare (se formeaza mai multa "matase") si dezvoltarii sistemului radicular care absoarbe apa de la adancimi mai mari.
Deoarece toleranta la seceta este un fenomen complex, specialistii Pioneer ofera pentru fiecare tip de hibrid un pachet tehnologic specific. Nu este suficient sa se semene un hibrid tolerant la seceta pentru a maximiza productia in conditii de stres hidric.
Exista mai multe elemente tehnologice care pot contribui la atingerea maximului de productie in conditii de seceta. Unul din acestea este semanatul devreme al hibrizilor, pentru ca polenizarea si umplerea boabelor sa aiba loc inainte de instalarea secetei din toamna. De exemplu, la Fundulea, sunt frecvente perioadele de seceta, in jur de 30 zile sau mai mari, la inceputul primaverii si, mai ales, la inceputul toamnei.
Alte elemente importante care pot influenta productia in conditii de seceta sunt densitatea si schema de semanat. Astfel, se ajunge ca pentru fiecare parcela sa se aleaga cel mai potrivit hibrid si tehnologia optimizata pentru conditiile respective.
Ce se intampla la noi? De cele mai multe ori, comparatiile dintre hibrizi se fac utilizandu-se aceleasi densitati, deoarece este mai comod pentru experimentatori. Sa nu mai vorbim de faptul ca aproape nimeni nu experimenteaza scheme diferite de semanat. In aceste conditii, nu se poate vorbi de maximizarea productiei in conditii de seceta, ci de obtinerea unor rezultate satisfacatoare: (mai) putin ne dorim, (mai) putin obtinem!

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.