Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Hibrizi de porumb toleranti la seceta

Vesti bune pentru multi dintre cultivatorii de porumb: din 2012 se pot comercializa in Statele Unite noi hibrizi toleranti la seceta. O parte dintre ei, cei creati prin metode conventionale, vor putea fi cultivati si in Europa. Pentru altii, cei modificati genetic, mai este de asteptat!
Crearea unor hibrizi toleranti la seceta este un obiectiv mult mai greu de atins decat obtinerea plantelor rezistente la insecte sau la erbicide (prin mijloace biotehnologice), deoarece toleranta la seceta este determinata de mai multi factori, cum ar fi tipul de sol, fertilizarea, reactiile metabolice ale plantelor la caldura, accesibilitatea nutrientilor, controlul bolilor si daunatorilor etc.
Sa nu cadem insa in capcana traducerilor mot à mot. Un hibrid tolerant la seceta pentru producatorii americani de porumb, poate fi semnificativ diferit fata de ce isi doresc fermierii romani. Sunt destui specialisti americani care sustin ca porumbul nu trebuie cultivat fara irigare acolo unde precipitatiile anuale sunt sub 600 mm. Productiile mari din Cordonul Porumbului se obtin si datorita conditiilor climatice foarte favorabile: in cursul perioadei de vegetatie cad 400-500 mm, dintr-un total anual de 1.000 mm. La Fundulea in schimb, precipitatiile medii anuale sunt de 571 mm. In anotimpul de vara cad numai 35% din totalul precipitatiilor anuale, acestea avand caracter torential. Frecventa anilor secetosi este de peste 40%.
Din asemenea consideratii s-a nascut probabil si opinia care circula in urma cu cateva zeci de ani, conform careia, hibrizii romanesti sunt mai rezistenti la seceta decat cei americani, deoarece in Statele Unite porumbul nu se cultiva in conditii de seceta. In zonele cu stres hidric, fie se iriga, fie se seamana sorg. Dar de atunci lucrurile s-au schimbat destul de mult. Hibrizii straini cultivati in ultimii ani in Romania s-au dovedit destul de toleranti la stresul hidric, cu rezultate comparabile cu cei autohtoni.
La sfarsitul anului trecut, Mon 87460 (hibrizii de porumb modificati genetic toleranti la seceta), produsi de Monsanto, au primit aprobarea pentru comercializare din partea Departamentului American pentru Agricultura (USDA).
Caracteristicile acestor hibrizi obtinuti in colaborare cu BASF vor fi integrate in sistemele Monsanto Genuity® VT Triple PRO® si Genuity® VT Double PRO®, care ofera fermierilor avantaje tehnologice privind controlul daunatorilor (sfredelitorii porumbului si/sau Diabrotica), al buruienilor (prin folosirea glifosatului) si toleranta la seceta.
Monsanto va testa, in acest an, in fermele din vestul Marilor Campii (Statele Unite), hibrizii toleranti la seceta, inainte de lansarea in marea productie. Marile Campii (o regiune vasta, de aproximativ 1.300.000 km² care se intinde pe teritoriul Statelor Unite si Canadei), au un climat foarte variat. In partea de vest, precipitatiile anuale sunt sub 500 mm. Cu soluri fertile, dar cu apa insuficienta, pare locul ideal pentru testarea noilor hibrizi.
Tot in Statele Unite, compania Pioneer va vinde anul acesta hibrizi Optimum® AQUAmax?. Acesti hibrizi au fost creati prin metode moderne, dar conventionale. Ei au fost comparati in perioada 2008-2010 in 223 de teste realizate in fermele din regiuni cu deficit de umiditate in timpul infloritului si a umplerii boabelor si temperaturi ridicate. Productiile realizate de hibrizii AQUAmax le-au intrecut cu cel putin 5% pe cele obtinute de cei mai productivi hibrizi cultivati in zonele respective. Hibrizii isi datoreaza performantele de productie unei capacitati mai mari de polenizare (se formeaza mai multa "matase") si dezvoltarii sistemului radicular care absoarbe apa de la adancimi mai mari.
Deoarece toleranta la seceta este un fenomen complex, specialistii Pioneer ofera pentru fiecare tip de hibrid un pachet tehnologic specific. Nu este suficient sa se semene un hibrid tolerant la seceta pentru a maximiza productia in conditii de stres hidric.
Exista mai multe elemente tehnologice care pot contribui la atingerea maximului de productie in conditii de seceta. Unul din acestea este semanatul devreme al hibrizilor, pentru ca polenizarea si umplerea boabelor sa aiba loc inainte de instalarea secetei din toamna. De exemplu, la Fundulea, sunt frecvente perioadele de seceta, in jur de 30 zile sau mai mari, la inceputul primaverii si, mai ales, la inceputul toamnei.
Alte elemente importante care pot influenta productia in conditii de seceta sunt densitatea si schema de semanat. Astfel, se ajunge ca pentru fiecare parcela sa se aleaga cel mai potrivit hibrid si tehnologia optimizata pentru conditiile respective.
Ce se intampla la noi? De cele mai multe ori, comparatiile dintre hibrizi se fac utilizandu-se aceleasi densitati, deoarece este mai comod pentru experimentatori. Sa nu mai vorbim de faptul ca aproape nimeni nu experimenteaza scheme diferite de semanat. In aceste conditii, nu se poate vorbi de maximizarea productiei in conditii de seceta, ci de obtinerea unor rezultate satisfacatoare: (mai) putin ne dorim, (mai) putin obtinem!

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!