Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Zapada - azotul saracului?

Stratul de zapada existent pe camp constituie un motiv de satisfactie pentru fermieri. Pe langa faptul ca zapada este un izolator termic pentru sol (care nu mai este supus proceselor repetate de inghet/dezghet) si pentru plante (care sunt protejate ca intr-un iglu), este, in acelasi timp, o sursa de azot.

Cantitatea de azot este cu atat mai mare cu cat stratul de zapada este mai gros si mai persistent (topirea este mai lenta). De aceea, au aparut informatii interesante, dar neverificate, despre influenta zapezii asupra productiei. De exemplu, in Cordonul Porumbului din Statele Unite, aratura se efectua dupa ninsoare, pentru ca azotul din zapada sa fie incorporat sub brazda si astfel, sa fie ferit de volatilizare. Chiar daca unii considera ca zapada contine cantitati mici de azot, nu trebuie sa neglijam faptul ca, in zonele polare, oxidul de azot care contribuie la deteriorarea invelisului de ozon provine se pare din zapada.

Care este aportul de azot al zapezii?
Atat apa din ploaie, cat si cea din zapada, contin azot, "spalat" din atmosfera. Aceasta provine in urma arderii combustibililor fosili si a proceselor industriale. O alta parte provine din fixarea azotului atmosferic de catre fulgere. De aceea, cantitatea de azot estimata ca adusa din precipitatii, variaza foarte mult. In Statele Unite, in 1939, experiente efectuate in Oklahoma au gasit un continut mediu de 1 kg N/ha pe an. Aceeasi valoare o mentioneaza si Borlan si colab. (1994), referindu-se la de azotul amoniacal degajat in aer din procese fermentative. In alte surse bibliografice se vorbeste de cantitati mai mari, de pana la 14 kg N/ha x an, deoarece au crescut emisiile de amoniac in atmosfera.

Ce spun fermierii?
Topirea zapezii stimuleaza activitatea microbiologica din sol si prin asta se mareste cantitatea de azot mineralizata din materia organica a solului. De aici vine si observatia ca recoltele sunt mai mari pe solurile care au fost acoperite de zapada, in comparatie cu cele fara zapada.

Ce spun cercetatorii?
Experientele efectuate de diferitele universitati americane au aratat ca:
1. Aplicarea azotului pe zapada reduce eficienta fertilizarii cu azot. De aceea, productiile obtinute cand se imprastie azotul pe zapada pot fi mai mici cu pana la 20%.
2. Daca se aplica totusi azotul pe zapada, trebuie folosite ingrasaminte cu uree sau sulfatul de amoniu si evitat azotatul de amoniu, care este mult mai usor levigat.
3. Ureea aplicata pe zapada are acelasi efect asupra productiei ca si cea administrata toamna, dar mai mic decat la fertilizarea de primavara. Sa nu uitam totusi ca, daca ureea ramane la suprafata solului cand temperatura este mai mare de 15°C, pierderile prin volatilizare pot fi de pana la 30% din continutul de azot al ureei.

Ce ar trebui facut?
Un lucru foarte simplu: teste in camp. Fiecare fermier ar trebui sa stie care este efectul azotului aplicat in diferite conditii asupra productiei de grau.
Si, pentru ca nu sunt sperante ca in viitorul apropiat sa existe un sistem de extensie eficient, ar trebui ca fiecare sa faca propriile teste.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.