Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Syngenta, de la linii de produs la culturi

Syngenta a inceput anul trecut un proces de remodelare pentru a fi mai aproape de fermier. Comunicarea se va face de acum pe culturi si nu pe linii de produse, atat in Romania, cat si la nivel mondial. Pe de alta parte, compania continua sa vina cu produse noi pentru toate culturile din portofoliu.

Schimbarea prin care trece compania Syngenta este una profunda. "Este o schimbare strategica de abordare a pietei, care a necesitat si o schimbare de structura. Scopul este de a creste diversitatea solutiilor la nivel de ferma", spune Cristian Grecu, director de marketing al Syngenta Agro. Cataloagele nu mai sunt nici ele facute pe linii de produs, ci pe culturi. A fost tiparit cel pentru culturile de camp, urmeaza cel pentru legume si cel pentru culturi speciale: pomi fructiferi, vita de vie si cartofi.
"Fermierul prefera sa discute despre cultura lui si nu despre produsele pe care le foloseste pentru cultura. De aceea, un dialog cu un interlocutor care poate sa faca legatura intre elementele tehnologice ale culturii este un dialog care aduce beneficii suplimentare fermierului", spune Cristian Grecu. El considera ca echipa este pregatita, in noua organizare.
"Astept sa avem feedback-ul dinspre piata. Noi ne simtim bine pregatiti. Am avut cateva campanii interne in care ne-am pregatit pentru acest sezon. In martie-aprilie vom avea primele semnale acolo unde am avut succes si acolo unde va trebui sa mai lucram".

Crestere mai rapida ca a pietei
Anul trecut a fost unul bun pentru Syngenta. "Am crescut mai repede decat piata. Nu cu mult, pentru ca piata a crescut cu foarte mult. In functie de cultura, au fost si cresteri de 20-35%", estimeaza Grecu. In 2011, au fost favorizate erbicidele si fungicidele in dauna insecticidelor si a fost o crestere de piata seminificativa, pe fondul unei primaveri ploioase.

Directorul de marketing al Syngenta considera ca si anul acesta este loc de crestere in agricultura. Fermierii au castigat bine anul trecut, iar investitia pe hectar este inca mica, daca o comparam cu cea din Ungaria, ca sa nu spunem Franta.

Din punct de vedere comercial, valoarea vanzarilor pe culturi este echilibrata (intre porumb, vie, legume, floarea-soarelui si cereale).
"Acesta este unul dintre marile avantaje ale companiei noastre. Sunt putine companii pe piata care au un astfel de echilibru", considera Grecu.
"In privinta deficitului general de seminte pentru culturile de primavara, ne-am insusit o lectie importanta: aceea ca procesul de planificare este o activitate critica, la care trebuie sa participe, cu intreaga raspundere, nu numai companiile furnizoare, dar si partenerii din distributie si chiar fermierii." Grecu ramane totusi optimist: "Pot aparea, in urmatoarea luna, schimbari in ceea ce priveste pietele din UE, schimbari care sa favorizeze un transfer de marfa spre Romania. Nu excludem aceasta posibilitate si inca speram ca o parte din hibrizi ar putea fi realocati in momentul in care vedem ca pietele nu evolueaza toate la fel. Acum, e prea devreme sa spunem".

Conceptul 3P pentru porumb
Syngenta va continua sa dezvolte conceptul de 3P pentru porumb: Precocitate, Productivitate, Profit. Potrivit lui Cristian Grecu, aceast "trio" tine cont de conjunctura din tara noastra. Fermierii au fost nevoiti sa gaseasca solutii ca urmare a schimbarilor climatice si a imposibilitatii de a dezvolta programe de irigatii. Prin acest concept se promoveaza hibrizi din grupele de maturitate timpurii (FAO 200, FAO 300), cat si o erbicidare mai devreme, astfel incat plantele sa foloseasca toate resursele de apa din sol in prima parte a sezonului, care este favorabila dezvoltarii culturii. Se evita, astfel, perioadele de seceta sau de arsita, din vara. "Folosim hibrizi de inalta performanta, care permit o productie mare, pornind mai devreme in camp si cu un interval de coacere mai scurt", explica Cristian Grecu.
Anul acesta, se va lansa un nou erbicid, Elumis, dar si noi hibrizi din primele grupe de timpurietate: Ondina si Respect.

Pentru rapita, noul hibrid se numeste Octans. La sfecla de zahar exista o intreaga gama de varietati noi: Asketa, Deleita, Gazeta, Heracles si Rhizocta. Acestea au rezistenta mare la principalele boli, iar productiile de 80-100 tone devin o realitate in multe zone de cultivare a sfeclei.

La floarea-soarelui, noutatile se numesc Adagio si Tristan. De asemenea, din acest an, Syngenta ofera posibilitatea achizitionarii semintei tratate cu insecticid in regim industrial, fapt ce aduce avantaje fata de tratamentul in ferma.

Pentru grau si orzoaica de primavara, anul acesta se va lansa un erbicid denumit Axial One, care combate gramineele si dicotilele. "De cativa ani, fermierii sunt din ce in ce mai sensibili la combaterea gramineelor din cultura. Pe de-o parte, ei vor cresterea productiei si fac o mai buna fertilizare. Pe de alta parte, unele schimbari climatice favorizeaza buruienile graminee, ceea ce schimba raportul dintre dicotile si graminee", explica Cristian Grecu aparitia noului produs.

Forum pentru pomicultori
Syngenta va organiza, la inceputul lunii martie, un forum al pomicultorilor, care aduna specialisti din tara si din strainatate si la care se vor dezbate doua probleme principale.
Prima se refera la combaterea daunatorilor in diferite stadii, intr-un complex de tratamente in livada. Al doilea subiect, tot mai mult cerut de pomicultori, se refera la tehnologiile din livada, care pot ajuta pastrarea fructelor, dupa recoltare.
"Am facut, in anii trecuti, teste care au dat rezultate bune, astfel incat sa ajutam fermierii sa prelungeasca perioada de pastrare a fructelor in conditii bune", spune Grecu.
In prima parte a forumului, specialistii din Italia si Elvetia, care au colaborat cu fermierii din Romania, vor lansa doua produse: Affirm si Voliam Targo.
"Concluziile pe care noi le vom trage sunt bazate nu numai pe experienta internationala, ci si pe discutiile si testele facute in tara. Vor fi in jur de 100 de participanti", spune Grecu. Fermierii sunt principalii beneficiari ai acestui forum, la care vor mai participa atat specialisti din partea academica, dar si integratori din lantul de retail.
Vor exista lansari de produse si pentru legume. De asemenea, incepand cu anul acesta va functiona o echipa dedicata cultivatorilor de legume, atat pe partea tehnica, de marketing, cat si comerciala. Lansarile vor include varietatea noua de tomate, Gravitet F1.

Noutatile devin rapid vedete
Piata romaneasca este favorabila produselor de varf. Absorbtia noului s-a accelerat. Cele mai bine vandute produse incep sa fie cele noi si nu cele consacrate. "Constat o schimbare de la a avea produse "blockbuster", care sunt cunoscute si recunoscute pe piata de 5-10 - 15 ani, la produse noi, care au o absorbtie buna si o crestere a business-ului foarte rapida", spune Grecu. El da si exemple: tratamentul la samanta cu Cruiser, produsele neonicotinoide in insecticide, produsele pe baza de strobilurine in fungicide. La erbicide, mutarea in postemergenta timpurie, pe acest segment creat in ultimii 4-5 ani, au avut un boom in detrimentul produselor consacrate. Astfel, compania este incurajata sa aduca din ce in ce mai multe produse noi.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!