Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Se poate cultiva graul in monocultura?

Horia-Victor HALMAJAN

Este monocultura la grau o practica agricola durabila? Multi tehnologi se gandesc serios cum sa poata cultiva cat mai mult grau. Intrebarea lor este daca cultura de grau dupa grau timp de mai multi ani poate fi o solutie sustenabila? Unii dintre fermierii cu care am discutat acuza faptul ca informatiile utile se obtin foarte greu.

In SUA, Drew Lyon, specialist de la Universitatea din Nebraska, sfatuieste fermierii sa fie retinuti cand este vorba de cultura repetata de grau. Desi admite ca se pot obtine productii bune cand se cultiva uneori grau dupa grau, el avertizeaza ca, in al treilea an consecutiv de grau pe aceeasi sola, rezultatele pot fi dezastruoase. O prima cauza ar fi imburuienarea, in special cu specii din familia Gramineae. Dar si bolile (Fusarium spp.) si daunatorii (Cephus spp.) sunt dificil de controlat.
In schimb, doi specialisti de la Universitatea statului Washington afirma ca monocultura de grau este o practica sustenabila. Ei admit faptul ca productia se poate prabusi uneori dupa al treilea an de monocultura, mai ales din cauza bolilor transmise prin sol, dar sustin ca populatiile microbiene din rizosfera graului pot tine aceste boli sub control.

Explicatia lor este una de bun simt: in decursul secolelor, grau a evoluat (a fost selectionat/ameliorat) in conditii de monocultura. De aceea, in sol exista suficiente resurse microbiologice pentru a diminua atacul bolilor transmise prin sol.

Sa nu uitam insa ca recoltele de grau din Statele Unite (in rotatie sau monocultura) sunt relativ mici. Acolo, productia medie este sub 3 tone/ha. In unele regiuni din Statele Unite, dupa doi ani de cultura repetata de grau, urmeaza un an in care terenul este necultivat, dar intretinut.

In Franta, situatia este total diferita. In 2006, revista La France Agricole a publicat informatii despre un fermier care cultiva grau pe 70 ha, dintre care 12,5 ha in monocultura de 18 ani. Motivul pentru care fermierul francez a preferat monocultura este faptul ca sola respectiva este improprie altor culturi profitabile din zona. Are un exces de pietre, ceea ce face sa nu se poata cultiva nici sfecla de zahar, nici in pentru fibre si nici bob. Mazarea nu da rezultate bune din cauza unor boli produse de ciupercile din genul Aphanomyces. S-ar fi putut cultiva rapita, dar o rotatie rapita/grau/grau este mai putin profitabila chiar decat monocultura de grau.

Fermierul francez despre care vorbim a obtinut in monocultura o productie medie de grau, in ultimii 10 ani, de "numai" 8,7 tone/ha, pe cand la graul in rotatie recolta a fost de 9,6 t/ha, cu 900 kg/ha mai mare.

Tehnologia folosita de el pentru graul in monocultura nu difera in mod semnificativ de cea utilizata pentru culturile aflate in rotatie.
a) In ambele cazuri, fermierul lucreaza fara aratura. Literatura de specialitate nu recomanda aceasta practica la monocultura, deoarece resturile vegetale care raman la suprafata solului favorizeaza atacul unor patogeni (Fusarium spp.). Dezmiristitul in monocultura se face cu cizelul, iar samulastra si buruienile sunt distruse cu glifosat. Pana la semanat, terenul este intretinut prin lucrari cu utilaje ce au organele active de tip "dinti".
b) In monocultura, norma de semanat folosita de fermierul francez este mai mare (de la 250 kg/ha pana la 300-325 kg/ha, in functie de soi), fata de 180 kg/ha,cat foloseste acelasi fermier in cazul culturilor in rotatie. Cresterea cantitatii de samanta se datoreaza faptului ca pierderile la semanat sunt mai mari pe sola cu pietre, unde el practica monocultura.
c) Pentru monocultura, fermierul a ales soiurile cele mai rezistente la boli. In ambele sisteme de cultura, el a facut 3 tratamente cu fungicide, dar nu aplicase insecticide in anul in care a fost luat interviul.
d) Fertilizarea cu azot a fost diferita intre cele doua sisteme. La graul in rotatie, dozele au variat intre 140-180 kg N/ha, iar in monocultura au fost mai mari (210-240 kg N/ha).
e) Desi nu a arat, fermierul nu a avut probleme cu buruienile, dar a folosit si un erbicid impotriva gramineelor.

In Romania, exista cateva experiente de lunga durata, de zeci de ani, in care au fost comparate scheme de fertilizare in diferite rotatii. Rezultatele, care nu au fost facute publice pana acum, aratau diferente de recolta de 50% intre monocultura (productia intre 2- 3 tone/ha) si rotatie, unde productia era intre 3-4,5 t/ha. Dar aceste informatii nu pot fi extrapolate pentru toate conditiile de cultura.

In lipsa unor informatii coerente si sigure, trebuie sa pornim de la exerienta dezvaluita de unii dintre fermieri. De exemplu, am intalnit un caz de grau cultivat in monocultura la Petrachioaia, judetul Ilfov. Societatea de Morarit si Panificatie Berlin (administrator Marius Runcianu) lucreaza 1.250 ha, dintre care 950 ha le semana cu grau. Chiar daca mai utilizeaza inca tractoare vechi (U650), acestea au sisteme GPS.

O achizitie recenta este masina de fertilizat Kverneland, care poate aplica ingrasaminte pe 250 ha/zi. Tehnologul intreprinderii, ing. Alexandru Parvulescu, a ales urmatoarea tehnologie pentru graul cultivat in monocultura:
a) Rotatia este de 4 ani: grau/grau/grau/ floarea-soarelui toleranta la Express.
b) Densitatea la semanat este de cel putin 600 b.g./mp.
c) A semanat devreme. Anul trecut a inceput semanatul in 20 septembrie, dar rasaritul a avut loc numai dupa ploaia din 9 octombrie (26 l). Rasarirea uniforma a fost favorizata de tavalugirea cu un tavalug neted lestat cu nisip.
d) Inainte de semanat a fertilizat cu 200 kg/ha de ingrasaminte complexe 18:46:0. Primavara, aplica 100 kg/ha nitrocalcar la sfarsit de martie, iar peste o luna revine cu 150 kg/ha de nitrocalcar, pentru a mari continutul de proteina din bob.
e) Graul trebuie sa fie "singur la masa". De aceea, erbicideaza inca din toamna, dupa rasarirea graului, cu clorsulfuron. Pe solele aflate in al treilea an de monocultura, reduce doza la 12 g/ha, deoarece peste 17 luni va fi semanata floarea-soarelui. Lanurile sunt curate, fara buruieni. Gramineele si speciile de Veronica constituie o problema in solele vecinilor.
f) A planificat 3 tratamente cu fungicide. Primul dintre ele, la sfarsitul lui martie. A folosit Topsin impreuna cu 15 kg uree/ha. Peste o luna, va urma un alt tratament (Bumper + insecticid + 15 kg uree/ha), iar la ultima aplicare va folosi un fungicid si un insecticid.
Alexandru Parvulescu fertilizeaza fara sa faca analizele chimice. De aceea, doza de fosfor poate parea prea mare pentru grau.




Citeste si: