Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cat pierd fermele prin plafonarea subventiilor

Realizatorii studiului au analizat si o varianta secundara de plafonare (V2), in care s-a luat in calcul o plata pentru practici benefice pentru clima si mediu, uniforma la nivelul UE, si anume 25% din media UE-27. In propunerea Comisiei Europene, plata de mediu este de 30% din plata/ha.
Conform studiului coordonat de Daniela Giurca, pierderile in acest caz ar fi mai reduse, si anume 23 milioane euro in 2014 si 51 milioane euro in 2020. Sumele reprezinta mai putin de 2% din plafonul national in 2014 si 3% din plafonul national in anul 2020.
Recomandarile autorilor
Autorii studiului considera ca este "justificat principial" ca Romania sa-si mentina pozitia initiala, de refuz al plafonarii, pozitie pe care au adoptat-o in negocieri si aliantele informale. Aceasta pozitie nu trebuie dusa la extrem, deorece impactul plafonarii nu este atat de puternic precum s-a crezut initial.
Masura afecteaza mai serios circa 30 de ferme care ocupa 4% din suprafata eligibila pentru plati directe. Sumele asa zis "pierdute" din plafonare se transfera in Pilonul 2 si vor putea fi accesate pe baza de proiecte inovative chiar de catre acesti fermieri. Practic ar putea sa acceseze usor proiecte inovative, cu valori de cateva milioane de euro, cel putin cat pierderea suferita din plafonare.
Romania ar putea sa ceara o perioada de tranzitie graduala sau un plafon mai mare. Autorii studiului considera ca Romania ar mai putea solicita luarea in considerare a deducerii valorii serviciilor, deoarece acestea includ o mare parte din forta de munca utilizata in aceste ferme. O astfel de ipoteza insa ar trebui insotita de o analiza detaliata.

Eventuala divizare a fermelor
este in atentia Comisiei Europene
"Decat sa am o ferma mare, cu plafonare a platilor directe, mai bine sa am mai mai multe ferme mai mici". Probabil ca acest artificiu administrativ le-a trecut prin gand tuturor fermierilor cu suprafete mari si foarte mari. Nu neaparat romani, ci si celor din alte tari. Caci toti vor sa scape de plafonare. O clauza de eludare (art. 62 din propunerea de regulament) ar putea descuraja astfel de subterfugii: "fara a aduce atingere dispozitiilor specifice, niciun avantaj prevazut in cadrul legislatiei sectoriale agricole nu este acordat persoanelor fizice sau juridice in privinta carora s-a stabilit ca au fost create in mod artificial conditiile cerute in vederea obtinerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislatiei respective."
Potrivit autorilor studiului, data publicarii propunerii de regulament a Comisiei (n.r. 12.10.2011) se va lua in considerare la stabilirea faptelor.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."