Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cat pierd fermele prin plafonarea subventiilor

Realizatorii studiului au analizat si o varianta secundara de plafonare (V2), in care s-a luat in calcul o plata pentru practici benefice pentru clima si mediu, uniforma la nivelul UE, si anume 25% din media UE-27. In propunerea Comisiei Europene, plata de mediu este de 30% din plata/ha.
Conform studiului coordonat de Daniela Giurca, pierderile in acest caz ar fi mai reduse, si anume 23 milioane euro in 2014 si 51 milioane euro in 2020. Sumele reprezinta mai putin de 2% din plafonul national in 2014 si 3% din plafonul national in anul 2020.
Recomandarile autorilor
Autorii studiului considera ca este "justificat principial" ca Romania sa-si mentina pozitia initiala, de refuz al plafonarii, pozitie pe care au adoptat-o in negocieri si aliantele informale. Aceasta pozitie nu trebuie dusa la extrem, deorece impactul plafonarii nu este atat de puternic precum s-a crezut initial.
Masura afecteaza mai serios circa 30 de ferme care ocupa 4% din suprafata eligibila pentru plati directe. Sumele asa zis "pierdute" din plafonare se transfera in Pilonul 2 si vor putea fi accesate pe baza de proiecte inovative chiar de catre acesti fermieri. Practic ar putea sa acceseze usor proiecte inovative, cu valori de cateva milioane de euro, cel putin cat pierderea suferita din plafonare.
Romania ar putea sa ceara o perioada de tranzitie graduala sau un plafon mai mare. Autorii studiului considera ca Romania ar mai putea solicita luarea in considerare a deducerii valorii serviciilor, deoarece acestea includ o mare parte din forta de munca utilizata in aceste ferme. O astfel de ipoteza insa ar trebui insotita de o analiza detaliata.

Eventuala divizare a fermelor
este in atentia Comisiei Europene
"Decat sa am o ferma mare, cu plafonare a platilor directe, mai bine sa am mai mai multe ferme mai mici". Probabil ca acest artificiu administrativ le-a trecut prin gand tuturor fermierilor cu suprafete mari si foarte mari. Nu neaparat romani, ci si celor din alte tari. Caci toti vor sa scape de plafonare. O clauza de eludare (art. 62 din propunerea de regulament) ar putea descuraja astfel de subterfugii: "fara a aduce atingere dispozitiilor specifice, niciun avantaj prevazut in cadrul legislatiei sectoriale agricole nu este acordat persoanelor fizice sau juridice in privinta carora s-a stabilit ca au fost create in mod artificial conditiile cerute in vederea obtinerii acelor avantaje, contrar obiectivelor legislatiei respective."
Potrivit autorilor studiului, data publicarii propunerii de regulament a Comisiei (n.r. 12.10.2011) se va lua in considerare la stabilirea faptelor.

Adrian MIHAI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.