Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Nici meseria asta de agricultor nu-i asa usoara cum crede lumea...

Cum se vede agricultura de la nivelul unui fermier mare? Gheorghe Alexandru lucreaza 2.800 de hectare in Ialomita. "Nu se spune" cat este in proprietate. A crescut pui, a cultivat cu succes ceapa, pe care insa a aruncat-o. Nu cunostea piata. Acum vrea sa-si faca livada de meri si sa planteze vita-de-vie pentru struguri de masa.

La inceputul primaverii, Gheorghe Alexandru mai avea in depozit 5.000 de tone de porumb si 2.000 de tone de grau. Le pastrase, pentru ca, de obicei, pretul creste in primavara. Si el, ca si alti fermieri din Baragan, si-a construit silozuri metalice si nu s-a mai grabit sa vanda porumbul.
Dar, anul acesta, cresterea de pret a fost mai mica decat in alti ani. Insa Alexandru stie ca "pierzi, castigi, negustor te numesti!". In viata nu poti sa iesi intotdeauna, cu toate pe profit. Acum, sa nu maniem pe Dumnezeu, situatia financiara a fermierului Gheorghe Alexandru e
destul de buna si ii permite sa faca silozuri de zece mii de tone. Probabil, daca se gandeste bine, nici nu avea neaparat nevoie. Dar le-a facut ca sa nu ramana in urma fata de vecini, fata de prieteni.

Dupa revolutie, cine a avut noroc s-a pricopsit

E inginer mecanic. Revolutia l-a prins pe postul de director la SMT Slobozia. A trecut peste valul "epurarilor revolutionare", cand soferii dadeau afara directorii si puneau pe cine voia "muschii lor".
In 1992, cand a aparut legea privatizarilor, se visa noaptea iesind cu mainile in buzunarele goale si nici nu avea voie sa priveasca inapoi. Asa cum era facuta legea, intelesese ca nu avea cum sa participe la privatizare. Cam asa a si plecat.
Si-a dat demisia si a cumparat niste combine vechi pentru prestari servicii. Recolta graul si porumbul altora. Platea ratele si ii mai ramanea si lui.
Apoi, a profitat de conjunctura de atunci. Isi aminteste cum, intr-o zi, a cumparat opt tractoare pe credit. A doua zi a vrut sa mai cumpere cateva. In vremea aceea, dimineata, curtea Bazei Judetene de Aprovizionare Tehnico Materiala era plina de tractoare. A doua zi, nu mai era nici unul. La scurt timp pretul tractoarelor s-a dublat. Cine a avut noroc, a prins zile bune dupa revolutie. Cine n-a vrut, n-a putut, ori n-a avut noroc, a ramas sarac. Sigur, altii ca el s-au pricopsit mai mult, dar Alexandru nu pizmuieste pe nimeni.
Cand a cumparat primul tractor, pe credit, a crescut fabulos pretul graului. Daca toamna ar fi trebuit sa dea 300 de tone de grau, vara urmatoare l-a platit cu 60 de tone.
In 1995 Alexandru a cumparat niste hale ale unui complex de porci. Anul urmator, le-a amenajat sa creasca pui. Avea spatii pentru 80.000 de pui pe serie. A cumparat apoi un abator, impreuna cu cativa prieteni care cresteau si ei pui. In 2001 a renuntat la cresterea puilor, din cauza unor probleme de sanatate. "Nu m-as mai intoarce la afaceri cu pasari, in vecii vecilor. Este o munca infioratoare, daca te implici, daca ai sulfetul sa mori cu fiecare pui. Nu poti sa mori de un milion de ori."

Meseria de agricultor nu-i asa usoara cum crede lumea...

Gheorghe Alexandru nu crede in integrarea productiei. Este mai mult un reflex ramas de pe vremea lui Ceausescu care ne invata "sa facem totul".
Alexandru spune ca cine are productie integrata se minte. Nu isi mai masoara eficienta in fiecare sector. Daca raportezi castigul la costul de productie a cerealelor, iesi in castig, dar daca iei in considerare, asa cum ar trebui, pretul la care poti sa vinzi cerealele pe piata, afacerea integrarii productiei nu mai este atat de rentabila.
Din 2000 a inceput sa dezvolte ferma vegetala. Initial a lucrat 300 de hectare. Apoi, a crescut cu cateva sute de hectare in fiecare an. Dar piata s-a asezat, iar acum abia daca mai reuseste sa-si mareasca suprafata lucrata cu cate 30 de hectare pe an. Nu se mai gaseste teren. Eventual, sa mai cumpere.
Anul trecut a platit 600 de lei pentru fiecare hectar arendat. Are insa si un proprietar cu 200 de ha, care a avut putere mai mare de negociere si a obtinut 20% din productie.
Pentru optimizarea activitatii trebuie spus mai intai ca a facut cartarea intregii suprafete. Nu-si permite ca vreuna dintre culturi sa sufere din lipsa hranei, dar nici nu-si permite sa risipeasca ingrasamintele acolo unde nu e necesar.
Acorda o importanta deosebita alegerii semintelor si tehnologiei. "Am facut tratamente cu fungicid la floarea-soarelui si la porumb. Nu a intrat niciodata in traditia zonei, dar au efecte grozave".
Desi nu este adeptul hibrizilor timpurii, anul acesta, pentru prima oara, a optat pentru hibrizi timpurii de porumb. Si-a facut socoteala ca, in toamna, va avea timp mai mult sa pregateasca semanatul graului.

A aruncat zeci de tone de ceapa pentru ca nu a stiut cand sa o vanda

In capitalismul asta salbatic de la noi, nici nu stii cand aluneci spre pierdere. A patit-o si pe-asta.
In urma cu cativa ani a incercat o cultura noua: ceapa. Si i-a reusit destul de bine. A avut sapte hectare si o productie de 50 de tone la hectar. L-a facut invidios si pe prietenul lui, Nicolae Sitaru. Pastreaza si acum in birou, ca amintire, o fotografie mare a momentului in care Sitaru "admira" recolta, in campul de ceapa. Totul a mers bine, pana la vanzare. "Nu am vandut niciun kilogram. Au venit la mine toamna, sa o cumpere cu 40 de bani pe kilogram. Eu nu am vrut. Cu un an inainte, se vanduse cu 90 de bani", isi aduce aminte.
A trecut timpul si acum vorbeste detasat, cu umor despre o paguba cat o masina buna. A aflat din ziare ca, in anul acela, olandezii dadeau ceapa gratuit, sa scape de ea din hale.

Perdelele de protectie le faci mai ieftin, singur

E greu de masurat efectul perdelelor de protectie, spune Alexandru. "In teorie se spune ca ele tin zapada si ca o uniformizeaza. Din experienta mea, pot spune ca nu o uniformizeaza. Din contra, aduna zapada intr-un loc, iar in alte parti nu e deloc. In schimb, sunt bune pentru ca modifica clima. Probabil, atrag ploi. In orice caz, sparg monotonia, nu mai pare asa de pustie Campia Baraganului".
Eu am pus perdele de protectie acum 6 ani. Am primit puietii gratis. Plantatiile au 10 m latime si sunt pe 5 randuri. Cand i-am plantat, am tinut cont de capetele de teren. Trebuie sa le pui de la est la vest, pe o distanta de 800-1.000 de metri. Dar asta e mai mult o optiune, nu tine neaparat de eficienta. In total, am 5 hectare de liziera. Anul acesta, as vrea sa mai pun un hectar, tot pe cheltuieli proprii.
Se dau si bani europeni pentru perdele. Dar sunt anumite conditii de indeplinit. Ai nevoie de acceptul proprietarului. E greu sa faci asta. Eu nu cred ca pot atinge criteriile cerute pentru Masura 221. Nu m-as baga la asa ceva. Am preferat sa le fac pe cheltuiala mea. Costurile sunt mici. Este 25 de bani un puiet si iti trebuie 5.000 de puieti pe hectar. Cu tot cu intretinere, ajungi la un cost de 2.500 de lei/ha. Poti sa plantezi si singur, cu mai putina bataie de cap.

Struguri de masa si livada de meri

Intamplarea cu ceapa i-a cam dat de gandit, dar nu l-a descurajat. Acum, se gandeste la o alta afacere pentru care nu are experienta. Vrea sa faca o livada de meri, in sistem super-intensiv. Si o plantatie de vita-de-vie pentru struguri de masa. Probabil, anul viitor va incepe cu un hectar. Dar, in sinea lui, ar vrea ca livada sa se intinda pe 100 de hectare.
Nici sa nu ne inchipuim ca unul ca Gheorghe Alexandru, harsit intr-ale agriculturii o sa arunce banii pe fereastra, intr-o investitie despre care nu stie nimic. Planurile lui or avea ele niste socoteli destul de bine limpezite.

Asigurare pentru sanatate mintala

Isi aduce aminte perfect: era in ziua de 6 iunie 1984 cand o sfoara de grindina a pornit de la Lehliu si a ajuns la Gura Ialomitei. Latimea maxima a firului de grindina a fost de 12 km. Nu a ramas nimic din culturile pe care le insamantase. Graul, inspicat, a fost tocat iar porumbul si floarea-soarelui au ramas fara frunze.
De atunci a inteles ca e bine sa ai asigurare pe culturi. Incheie polite in fiecare an, chiar daca nu a incasat vreodata nicio despagubire. "Mai bine sa nu ai evenimente", spune el fara sa regrete banii platiti. Alexandru numeste aceasta asigurare, una pentru "sanatate mintala".

Adrian MIHAI


Citeste si: