Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Se poate folosi glifosatul la rapita dupa semanat?

Nu este normal ca producatorii agricoli sa adopte tehnologii folosind in primul rand experientele altor fermieri. Aceste tehnologii "imprumutate" pot da rezultate numai daca sunt adaptate conditiilor din fiecare ferma. Adaptarea si verificarea inovatiilor tehnologice trebuie facuta in mod normal, de organisme de consultanta si extensie, in cadrul unor experiente riguroase. (Asa o fi, dar exista astfel de organisme de consultanta? -nota redactiei)
In acest an, dupa ce au fost puse in pamant, cu chiu cu vai, din cauza pregatirii dificile a patului germinativ, semintele de rapita au ramas "ca in sac", fara sa germineze, timp de cateva saptamani. Mai bine adaptate unor asemenea conditii, volbura (Convolvulus arvensis) si hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus) au ingrijorat fermierii, deoarece cresteau nestingherite, in timp ce semintele de rapita si cele "din samulastra" asteptau ploile ca sa germineze.
Mai multi fermieri, dintre cei obisnuiti sa aplice preemergent glifosat la floarea-soarelui, s-au gandit sa incerce acest lucru si la rapita. Teoretic, este posibil; glifosatul nu inhiba germinarea semintelor. Operatia este riscanta, deoarece samanta de rapita este plasata in primii 2-3 cm de la suprafata solului, iar o ploaie venita pe neasteptate ar putea pune erbicidul in contact cu plantulele in curs de germinare. In lipsa unor experiente riguroase, specialistii carora le-am solicitat parerea nu au recomandat utilizarea glifosatului in aceste conditii. Dar ramane o solutie care ar merita verificata!

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."