Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Se poate folosi glifosatul la rapita dupa semanat?

Nu este normal ca producatorii agricoli sa adopte tehnologii folosind in primul rand experientele altor fermieri. Aceste tehnologii "imprumutate" pot da rezultate numai daca sunt adaptate conditiilor din fiecare ferma. Adaptarea si verificarea inovatiilor tehnologice trebuie facuta in mod normal, de organisme de consultanta si extensie, in cadrul unor experiente riguroase. (Asa o fi, dar exista astfel de organisme de consultanta? -nota redactiei)
In acest an, dupa ce au fost puse in pamant, cu chiu cu vai, din cauza pregatirii dificile a patului germinativ, semintele de rapita au ramas "ca in sac", fara sa germineze, timp de cateva saptamani. Mai bine adaptate unor asemenea conditii, volbura (Convolvulus arvensis) si hrisca urcatoare (Polygonum convolvulus) au ingrijorat fermierii, deoarece cresteau nestingherite, in timp ce semintele de rapita si cele "din samulastra" asteptau ploile ca sa germineze.
Mai multi fermieri, dintre cei obisnuiti sa aplice preemergent glifosat la floarea-soarelui, s-au gandit sa incerce acest lucru si la rapita. Teoretic, este posibil; glifosatul nu inhiba germinarea semintelor. Operatia este riscanta, deoarece samanta de rapita este plasata in primii 2-3 cm de la suprafata solului, iar o ploaie venita pe neasteptate ar putea pune erbicidul in contact cu plantulele in curs de germinare. In lipsa unor experiente riguroase, specialistii carora le-am solicitat parerea nu au recomandat utilizarea glifosatului in aceste conditii. Dar ramane o solutie care ar merita verificata!

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.