Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cand rotatia de acasa nu se potriveste cu cea din camp

In multe regiuni din Statele Unite se practica in mod curent cultura repetata de porumb. De exemplu, in statul Illinois (situat in Cordonul Porumbului), se cultiva porumb dupa porumb pe 20% din suprafata.
Daca in anii trecuti, productiile in cultura repetata erau aproape la fel de mari ca in cazul rotatiei porumb-soia, in acest an situatia a fost diferita. Conform unor cercetatori de la Universitatea din Illinois, au fost mai multe cauze care au determinat evolutia nesatisfacatoare a starii de vegetatie.
a) In comparatie cu porumbul dupa soia, cel din cultura repetata a avut o rasarire neuniforma. In plus, deoarece in lunile mai si iunie au cazut foarte multe ploi, fermierii nu au putut fertiliza la timp sau azotul nu a mai fost la fel de eficient utilizat.
b) Din cauza precipitatiilor abundente, patul germinativ nu a fost bine pregatit, si o cantitate mai mare decat de obicei de resturi vegetale a ramas la suprafata solului.
Plantele au rasarit cu dificultate in sistemele cu lucrari minime, deoarece, din cauza resturilor vegetale, solurile sunt mai umede si se incalzesc mai greu.
c) Nici pe solurile lucrate conventional, cu intoarcerea brazdei, situatia nu a fost mult mai buna. Excesul de umiditate a afectat sistemul radicular al porumbului, care nu si-a mai revenit. Plantele au absorbit cu dificultate apa si nutrientii, in special azotul.
Cand solurile s-au zvantat si s-au incalzit, a inceput descompunerea resturilor vegetale, care au blocat azotul din sol (foamea de azot), in perioada in care porumbul, aflat in faza de crestere intensa, avea nevoie de azot in cantitate mare.
In final, productia de porumb a fost mai mica, deoarece sistemul radicular, afectat de excesul de umiditate, nu a putut aproviziona suficient planta cu apa si azot, reducandu-se astfel atat numarul de boabe, cat si MMB.

HORIA-VICTOR HALMAJAN

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!