Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cand rotatia de acasa nu se potriveste cu cea din camp

In multe regiuni din Statele Unite se practica in mod curent cultura repetata de porumb. De exemplu, in statul Illinois (situat in Cordonul Porumbului), se cultiva porumb dupa porumb pe 20% din suprafata.
Daca in anii trecuti, productiile in cultura repetata erau aproape la fel de mari ca in cazul rotatiei porumb-soia, in acest an situatia a fost diferita. Conform unor cercetatori de la Universitatea din Illinois, au fost mai multe cauze care au determinat evolutia nesatisfacatoare a starii de vegetatie.
a) In comparatie cu porumbul dupa soia, cel din cultura repetata a avut o rasarire neuniforma. In plus, deoarece in lunile mai si iunie au cazut foarte multe ploi, fermierii nu au putut fertiliza la timp sau azotul nu a mai fost la fel de eficient utilizat.
b) Din cauza precipitatiilor abundente, patul germinativ nu a fost bine pregatit, si o cantitate mai mare decat de obicei de resturi vegetale a ramas la suprafata solului.
Plantele au rasarit cu dificultate in sistemele cu lucrari minime, deoarece, din cauza resturilor vegetale, solurile sunt mai umede si se incalzesc mai greu.
c) Nici pe solurile lucrate conventional, cu intoarcerea brazdei, situatia nu a fost mult mai buna. Excesul de umiditate a afectat sistemul radicular al porumbului, care nu si-a mai revenit. Plantele au absorbit cu dificultate apa si nutrientii, in special azotul.
Cand solurile s-au zvantat si s-au incalzit, a inceput descompunerea resturilor vegetale, care au blocat azotul din sol (foamea de azot), in perioada in care porumbul, aflat in faza de crestere intensa, avea nevoie de azot in cantitate mare.
In final, productia de porumb a fost mai mica, deoarece sistemul radicular, afectat de excesul de umiditate, nu a putut aproviziona suficient planta cu apa si azot, reducandu-se astfel atat numarul de boabe, cat si MMB.

HORIA-VICTOR HALMAJAN

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."