Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cand rotatia de acasa nu se potriveste cu cea din camp

In multe regiuni din Statele Unite se practica in mod curent cultura repetata de porumb. De exemplu, in statul Illinois (situat in Cordonul Porumbului), se cultiva porumb dupa porumb pe 20% din suprafata.
Daca in anii trecuti, productiile in cultura repetata erau aproape la fel de mari ca in cazul rotatiei porumb-soia, in acest an situatia a fost diferita. Conform unor cercetatori de la Universitatea din Illinois, au fost mai multe cauze care au determinat evolutia nesatisfacatoare a starii de vegetatie.
a) In comparatie cu porumbul dupa soia, cel din cultura repetata a avut o rasarire neuniforma. In plus, deoarece in lunile mai si iunie au cazut foarte multe ploi, fermierii nu au putut fertiliza la timp sau azotul nu a mai fost la fel de eficient utilizat.
b) Din cauza precipitatiilor abundente, patul germinativ nu a fost bine pregatit, si o cantitate mai mare decat de obicei de resturi vegetale a ramas la suprafata solului.
Plantele au rasarit cu dificultate in sistemele cu lucrari minime, deoarece, din cauza resturilor vegetale, solurile sunt mai umede si se incalzesc mai greu.
c) Nici pe solurile lucrate conventional, cu intoarcerea brazdei, situatia nu a fost mult mai buna. Excesul de umiditate a afectat sistemul radicular al porumbului, care nu si-a mai revenit. Plantele au absorbit cu dificultate apa si nutrientii, in special azotul.
Cand solurile s-au zvantat si s-au incalzit, a inceput descompunerea resturilor vegetale, care au blocat azotul din sol (foamea de azot), in perioada in care porumbul, aflat in faza de crestere intensa, avea nevoie de azot in cantitate mare.
In final, productia de porumb a fost mai mica, deoarece sistemul radicular, afectat de excesul de umiditate, nu a putut aproviziona suficient planta cu apa si azot, reducandu-se astfel atat numarul de boabe, cat si MMB.

HORIA-VICTOR HALMAJAN

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.