Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cum se colecteaza pleava la recoltare

Controlul integrat al buruienilor nu este doar o metafora pentru fermierii francezi. Ei aplica o serie de metode complementare, intre care si colectarea plevei odata cu recoltarea. Despre aceasta metoda vom prezenta cateva informatii aparute in revista Perspectives Agricoles.

Pleava, in sens larg (se poate referi si la rapita), este formata din fragmente mici de tulpini (paie), de spice (silicve), glume, palei, dar si seminte de buruieni sau de samulastra.
Colectarea plevei poate fi o solutie interesanta in cazul utilizarii unor rotatii scurte (rapita/grau/orz), a utilizarii sistemelor minime de lucrare a solului, a prezentei unor buruieni rezistente la erbicide, sau in conditiile in care nu se poate decala semanatul pentru prevenirea imburuienarii cu anumite specii (in special graminee).
Care este ponderea plevei in totalul resturilor vegetale? Dupa specialistii francezi, dupa recoltarea a 8 t/ha de grau, raman pe camp 2,3 t/ha de pleava, 4,2 t/ha de paie si 1,5 t/ha miriste. (Miristea este totalitatea tulpinelor retezate, ramase cu radacinile in pamant, dupa recoltare) La rapita, cantitatile sunt urmatoarele: 4 t/ha seminte, 1,5 t/ha pleava, 2,3 t/ha tulpini, 2 t/ha miriste. Proportia variaza in functie de conditiile in care se recolteaza: in timpul zilei, cand paiele sunt casante, poate creste proportia plevei, iar in timpul noptii, cand umiditatea este mai mare, se obtin mai multe paie.
Recoltarea plevei se poate face in containere purtate pe combina, cu capacitate de 12-24 mc. Trebuie mentionat faptul ca recuperatoarele de pleava nu se pot monta pe toate modele de combine. Alegerea marimii containerului se face si tinand cont de lungimea parcelei, astfel incat descarcarea sa fie facuta la capetele parcelei. Intr-un astfel de caz, in Franta un "container in care se colecteaza pleava" de cca. 12 metri cubi este eficient pentru sole cu lungimea de 400 m.
In Australia, se folosesc remorci tractate, care colecteaza pleava, avand o capacitate de 20 metri cubi. Pleava descarcata pe camp poate fi balotata, sau exista masini care baloteaza pleava impreuna cu paiele.
Bineinteles, aceste dispozitive de adunat pleava maresc costul recoltarii. De aceea, specialistii de la Institutul Arvalis atrag atentia ca fermierii care nu au sector zootehnic trebuie sa se asigure ca au debusee pentru pleava colectata inainte de a cumpara un "container" pentru colectarea plevei. In Franta, un recuperator de pleava pentru combine de marime medie costa in jur de 30.000 euro.
Unde poate fi utilizata pleava? In primul rand in furajarea ovinelor si bovinelor, fiind apreciata pentru continutul ridicat in fibre si in elemente minerale.
Folosirea plevei ca asternut pentru pasari are avantajul ca nu mai este nevoie de compostarea gunoiului inainte de aplicarea in camp, deoarece temperatura gainatului este suficient de mare pentru a distruge capacitatea de germinare a semintelor de buruieni. In schimb este necesara compostare gunoiului obtinut de la bovine. Pleava mai poate fi folosita in instalatiile de producere a biogazului.

Utilizarea colectoarelor de pleava poate reduce semnificativ imburuienarea cu anumite specii. In Australia, astfel de masini pot colecta 75 % din semintele de Lollium si pana la 95% din semintele de ridiche salbatica. Colectarea semintelor de buruieni depinde de mai multi factori. Momentul recoltarii este unul dintre acestia. Deoarece orzul se recolteaza mai devreme decat graul, pot fi recoltate mai multe seminte de buruieni, inainte de scuturarea acestora (Lollium, Odos, Bromus). Semintele buruienilor cu talie inalta (de exemplu Galium) pot fi de asemenea mai usor recoltate.
Colectarea semintelor de buruieni odata cu pleava reduce rezerva de buruieni din sol, dar pe termen scurt nu micsoreaza semnificativ utilizarea erbicidelor. In Australia, se foloseste un echipament de "distrugere a semintelor de buruieni", tractat in spatele combinei, care macina semintele de Lollium recoltate de combina in proportie de 95%.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.