Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Cum se colecteaza pleava la recoltare

Controlul integrat al buruienilor nu este doar o metafora pentru fermierii francezi. Ei aplica o serie de metode complementare, intre care si colectarea plevei odata cu recoltarea. Despre aceasta metoda vom prezenta cateva informatii aparute in revista Perspectives Agricoles.

Pleava, in sens larg (se poate referi si la rapita), este formata din fragmente mici de tulpini (paie), de spice (silicve), glume, palei, dar si seminte de buruieni sau de samulastra.
Colectarea plevei poate fi o solutie interesanta in cazul utilizarii unor rotatii scurte (rapita/grau/orz), a utilizarii sistemelor minime de lucrare a solului, a prezentei unor buruieni rezistente la erbicide, sau in conditiile in care nu se poate decala semanatul pentru prevenirea imburuienarii cu anumite specii (in special graminee).
Care este ponderea plevei in totalul resturilor vegetale? Dupa specialistii francezi, dupa recoltarea a 8 t/ha de grau, raman pe camp 2,3 t/ha de pleava, 4,2 t/ha de paie si 1,5 t/ha miriste. (Miristea este totalitatea tulpinelor retezate, ramase cu radacinile in pamant, dupa recoltare) La rapita, cantitatile sunt urmatoarele: 4 t/ha seminte, 1,5 t/ha pleava, 2,3 t/ha tulpini, 2 t/ha miriste. Proportia variaza in functie de conditiile in care se recolteaza: in timpul zilei, cand paiele sunt casante, poate creste proportia plevei, iar in timpul noptii, cand umiditatea este mai mare, se obtin mai multe paie.
Recoltarea plevei se poate face in containere purtate pe combina, cu capacitate de 12-24 mc. Trebuie mentionat faptul ca recuperatoarele de pleava nu se pot monta pe toate modele de combine. Alegerea marimii containerului se face si tinand cont de lungimea parcelei, astfel incat descarcarea sa fie facuta la capetele parcelei. Intr-un astfel de caz, in Franta un "container in care se colecteaza pleava" de cca. 12 metri cubi este eficient pentru sole cu lungimea de 400 m.
In Australia, se folosesc remorci tractate, care colecteaza pleava, avand o capacitate de 20 metri cubi. Pleava descarcata pe camp poate fi balotata, sau exista masini care baloteaza pleava impreuna cu paiele.
Bineinteles, aceste dispozitive de adunat pleava maresc costul recoltarii. De aceea, specialistii de la Institutul Arvalis atrag atentia ca fermierii care nu au sector zootehnic trebuie sa se asigure ca au debusee pentru pleava colectata inainte de a cumpara un "container" pentru colectarea plevei. In Franta, un recuperator de pleava pentru combine de marime medie costa in jur de 30.000 euro.
Unde poate fi utilizata pleava? In primul rand in furajarea ovinelor si bovinelor, fiind apreciata pentru continutul ridicat in fibre si in elemente minerale.
Folosirea plevei ca asternut pentru pasari are avantajul ca nu mai este nevoie de compostarea gunoiului inainte de aplicarea in camp, deoarece temperatura gainatului este suficient de mare pentru a distruge capacitatea de germinare a semintelor de buruieni. In schimb este necesara compostare gunoiului obtinut de la bovine. Pleava mai poate fi folosita in instalatiile de producere a biogazului.

Utilizarea colectoarelor de pleava poate reduce semnificativ imburuienarea cu anumite specii. In Australia, astfel de masini pot colecta 75 % din semintele de Lollium si pana la 95% din semintele de ridiche salbatica. Colectarea semintelor de buruieni depinde de mai multi factori. Momentul recoltarii este unul dintre acestia. Deoarece orzul se recolteaza mai devreme decat graul, pot fi recoltate mai multe seminte de buruieni, inainte de scuturarea acestora (Lollium, Odos, Bromus). Semintele buruienilor cu talie inalta (de exemplu Galium) pot fi de asemenea mai usor recoltate.
Colectarea semintelor de buruieni odata cu pleava reduce rezerva de buruieni din sol, dar pe termen scurt nu micsoreaza semnificativ utilizarea erbicidelor. In Australia, se foloseste un echipament de "distrugere a semintelor de buruieni", tractat in spatele combinei, care macina semintele de Lollium recoltate de combina in proportie de 95%.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!