Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Profesionisti pentru performanta la "Zilele Campului Limagrain 2012"

Comuna Dudestii Noi din judetul Timis a fost prima locatie aleasa de Limagrain Romania pentru a demara seria de anul acesta a evenimentelor dedicate intalnirii cu fermierii, Zilele Campului LG 2012, pe data de 22 iunie. Alaturi de Bayer Romania si Titan Machinery, echipa LG a sustinut performanta culturilor de la ferma Agrimondo, sub conducerea lui Alin Mihalache.

Peste 350 de fermieri au fost prezenti pentru un spectacol al culturilor de porumb, floarea-soarelui, grau si mazare in "vestul" tarii intr-o ambianta western, creata de organizatori in campurile demonstrative.
"Anul acesta vom organiza un ciclu de 8 asemenea evenimente in locatii diferite din tara (Timis, Ialomita, Caracal, Teleorman, Braila, Iasi, Constanta, Transilvania). Prima aleasa a fost cea de langa Dudestii Noi, unde, impreuna cu specialistii de la societatea Agrimondo, am demonstrat ca semintele LG sunt clar rezultatul unei cercetari orientate in directia obtinerii de profit pentru fermieri", ne-a declarat Alina Cretu, director de marketing Limagrain Romania.
Pe langa informatiile tehnice, oferite de echipa Limagrain, fermierii banateni au putut afla mai multe despre produsele de protectia plantelor ale companiei Bayer si despre marca de utilaje agricole Case IH reprezentata in Romania de Titan Machinery. Aceste companii au fost partenerii oficiali ai Limagrain in organizarea evenimentului.
De la "salonul western" invitatii s-au indreptat catre campurile de mazare si cereale paioase LG unde au putut sa faca o comparatie cu soiurile clasice de grau pe care majoritatea dintre ei le au deja in cultura (cum sunt Apache, Renan sau Azimut) sau au reusit sa ia cat mai multe informatii despre noutatile campaniei de toamna 2012: Altigo, Andino, Jindra, Epos si chiar au avut ocazia sa vada soiul de grau cel mai productiv din lume, inscris in cartea recordurilor si care apartine tot companiei Limagrain.
Reprezentantul zonal LG, Dusan Belin, a fost cel care a raspuns profesionist multitudinii de intrebari adresate de cei interesati.
Traseul a continuat in campul de porumb, unde, in functie de precocitati si utilizare, s-au remarcat cativa hibrizi ca fiind foarte adaptati la conditiile locale de cultivare. In grupa 300-400, s-au evidentiat 2 hibrizi: LG33.50 si LG 33.95 ca avand o toleranta foarte ridicata la seceta. In grupa 300-400 FAO s-au remarcat LG 34.75 si LG 34.90. Vizitatorii au regasit si hibrizii tardivi LG 35.62 si LG 35.40, la care frecvent se obtin 13-14 tone in cultura.
Ultima oprire a turului western a fost in campul de floarea-soarelui, unde fermierii au putut sa vada hibrizii Clearfield LG: LG 56.63CL, LG 56.33CL sau LG 56.58CL dar si gama de produse conventionale sau de tip high-oleic. Cu aceasta gama, Limagrain este astazi pe locul 2 in topul firmelor furnizoare de samanta de floarea-soarelui in Romania.
"Acei fermieri care doresc performanta si mizeaza pe productii foarte mari stiu ca, fara o samanta de calitate, certificata, este imposibil de realizat acest lucru", a concluzionat Alina Cretu.

text Limagrain


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."