Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Simpozion despre securitatea biologica a organismelor modificate genetic

Al 11-lea Simpozion international asupra Securitatii Biologice a Organismelor Modificate Genetic (ISBGMO) a avut loc la Buenos Aires, Argentina, in perioada 15-20 noiembrie 2010. Tema congresului a fost: “Rolul cercetarii referitoare la securitatea biologica in procesul de luare a deciziilor”.
Aceasta manifestare stiintifica a inclus sesiuni plenare, sesiuni de postere, workshop-uri si sesiuni de formare. A fost de asemenea o vizita pentru a vedea culturile experimentale si comerciale modificate genetic. Subiectele au inclus studii de biosecuritate de mediu pentru o serie de plante modificate genetic si insecte, metode de evaluare a riscurilor, a riscurilor de management si interactiunile intre informatii stiintifice si reglementarea OMG. Participarea la ISBGMO a fost de interes pentru evaluatorii riscurilor, oameni de stiinta, cercetatori si autoritatile de reglementare implicate in evaluarea de mediu agronomice si impactul referitor la cultivarea de OMG-uri.
Acum, dupa ce, incepand cu un deceniu in urma, activistii europeni au prezentat, mai ales prin mass-media, o multime de aspecte negative referitoare la potentiale pericole ale utilizarii culturilor modificate genetic fata de mediul inconjurator, viitorul culturilor modificate genetic (MG) parea incert. Tehnologia insa a fost adoptata de catre agricultori in lumea larga, cu exceptia Europei, potrivit unui raport publicat pe 23 februarie de catre Serviciul International pentru Achizitionarea Aplicatiilor Agricole ale Biotehnologiei (ISAAA), care monitorizeaza utilizarea culturilor modificate genetic. Sectorul este infloritor, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, in cazul fermierilor saraci si neproductivi care au cele mai multe avantaje de pe urma unor astfel de culturi.
In ciuda declinului preturilor la alimente si a incetinirii cresterii economice globale, anul trecut, utilizarea tehnologiei MG a crescut cu aproximativ 7%, potrivit ISAAA. Mai mult de trei sferturi din soia cultivata in lume este acum modificata genetic, la fel cum este aproximativ jumatate din bumbac si peste un sfert din porumb. Crucial, tarile in curs de dezvoltare au in prezent aproape jumatate din suprafata cultivata in lume (134 milioane ha) cu astfel de culturi transgenice, iar din cei aproape 14 mil. de fermieri ce acum beneficiaza de aceasta tehnologie, aproximativ 90% traiesc in tarile sarace.

PROF. DR. IOAN ROSCA
USAMV BUCURESTI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.