Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Simpozion despre securitatea biologica a organismelor modificate genetic

Al 11-lea Simpozion international asupra Securitatii Biologice a Organismelor Modificate Genetic (ISBGMO) a avut loc la Buenos Aires, Argentina, in perioada 15-20 noiembrie 2010. Tema congresului a fost: “Rolul cercetarii referitoare la securitatea biologica in procesul de luare a deciziilor”.
Aceasta manifestare stiintifica a inclus sesiuni plenare, sesiuni de postere, workshop-uri si sesiuni de formare. A fost de asemenea o vizita pentru a vedea culturile experimentale si comerciale modificate genetic. Subiectele au inclus studii de biosecuritate de mediu pentru o serie de plante modificate genetic si insecte, metode de evaluare a riscurilor, a riscurilor de management si interactiunile intre informatii stiintifice si reglementarea OMG. Participarea la ISBGMO a fost de interes pentru evaluatorii riscurilor, oameni de stiinta, cercetatori si autoritatile de reglementare implicate in evaluarea de mediu agronomice si impactul referitor la cultivarea de OMG-uri.
Acum, dupa ce, incepand cu un deceniu in urma, activistii europeni au prezentat, mai ales prin mass-media, o multime de aspecte negative referitoare la potentiale pericole ale utilizarii culturilor modificate genetic fata de mediul inconjurator, viitorul culturilor modificate genetic (MG) parea incert. Tehnologia insa a fost adoptata de catre agricultori in lumea larga, cu exceptia Europei, potrivit unui raport publicat pe 23 februarie de catre Serviciul International pentru Achizitionarea Aplicatiilor Agricole ale Biotehnologiei (ISAAA), care monitorizeaza utilizarea culturilor modificate genetic. Sectorul este infloritor, mai ales in tarile in curs de dezvoltare, in cazul fermierilor saraci si neproductivi care au cele mai multe avantaje de pe urma unor astfel de culturi.
In ciuda declinului preturilor la alimente si a incetinirii cresterii economice globale, anul trecut, utilizarea tehnologiei MG a crescut cu aproximativ 7%, potrivit ISAAA. Mai mult de trei sferturi din soia cultivata in lume este acum modificata genetic, la fel cum este aproximativ jumatate din bumbac si peste un sfert din porumb. Crucial, tarile in curs de dezvoltare au in prezent aproape jumatate din suprafata cultivata in lume (134 milioane ha) cu astfel de culturi transgenice, iar din cei aproape 14 mil. de fermieri ce acum beneficiaza de aceasta tehnologie, aproximativ 90% traiesc in tarile sarace.

PROF. DR. IOAN ROSCA
USAMV BUCURESTI

Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."