Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Syngenta a organizat Ziua Campului in ferma lui Ioan Benea de la Harman

Saptamana trecuta, compania Syngenta a organizat o intalnire in camp cu fermierii. Locul desfasurarii a fost ales langa Brasov, in ferma Hibridul Harman a lui Ioan Benea, presedintele Federatiei Nationale Cartoful, care exploateaza 750 de hectare.

La Harman, Syngenta a adus in prim plan patru culturi. Au fost scosi in fata 10 hibrizi de rapita. Alaturi au fost loturi de grau, cartof si porumb.

"Doar rapita si porumbul sunt de la Syngenta. Graul este al meu. Tratamentele le-am facut insa cu produse Syngenta", explica Ioan Benea. "Ce cultiv eu, am pus si pe loturile pentru Syngenta. Cartoful este romanesc, Roclas de la Institutul de cercetari si Gared de la Statiunea de la Targu Secuiesc."

Pana in 7 iunie la Harman a plouat 270 de litri de apa. A fost prea mult, chiar daunator, spune Benea, caci ploile au levigat ingrasamintele pe acest sol usor. "Dupa ploi, am insistat cu ingrasamintele foliare, pentru a recupera." Culturile nu aratau deloc rau, din contra. Iar rapita era chiar de invidiat.

Evenimentul de la Harman a convins aproape 150 de fermieri sa isi petreaca mai multe ore cu echipa de vanzari Syngenta. "Am avut cu ei o abordare la nivel de tehnologie si mai putin la nivel de produs," explica Cristian Grecu, directorul de marketing al companiei.

La porumb, Syngenta a lansat tehnologia 3P: Precocitate, Productivitate, Profit. Compania promoveaza acum timpurietatea hibrizilor, pentru a evita temperaturile foarte mari din vara. Si planta foloseste mai bine apa din sol. In plus aceasta tehnologie asigura o combatere timpurie a buruienilor din sol.

"In primavara, cand inca este apa in sol, aceasta poate fi folosita mai bine. Avand un timp de vegetatie mai mic, infloritul evita perioada temperaturilor mari si astfel scade riscul sterilitatii polenului", detaliaza Grecu. Controlul timpuriu al buruienilor creste sansa unei dezvoltari echilibrate a porumbului. Altfel, prezenta buruienilor da un semnal culturii pentru a-si lungi foarte mult partea de tulpina. Iar radacina ramane nedezvoltata. Acest raport nu este in favoarea culturii. Este bine ca porumbul sa aiba radacina mai adanca, pentru a folosi mai bine apa si substantele nutritive. Ori, in prezenta buruienilor, porumbul este tentat sa intre in competitia pentru lumina.
Syngenta a lansat pe piata un porumb in care raportul dintre radacina si tulpina este conditionat de genetica si nu de existenta factorilor perturbatori.

La rapita, Syngenta a prezentat la Harman 10 hibrizi, din care cativa noi, ce se vor gasi de vanzare in aceasta toamna, alaturi de 3 sau 4 hibrizi dintre cei mai cunoscuti.
"La Harman am testat tehnologia cu aplicarea din toamna a erbicidelor", explica Cristian Grecu. "Acestea au permis o intrare mult mai buna in iarna a culturii de rapita. Ea nu a mai avut o competitie in ce priveste apa si substantele nutritive. Si nici nu a trebuit sa-si schimbe fiziologia pentru aceasta competitie."
La cereale, pe langa tehnologiile deja consacrate, ca fungicide, erbicide de control pentru graminee si dicotile, Syngenta va lansa un nou produs, pentru tratamentul semintei cu o solutie complementara de insectofungicide. Este un tratament special conceput pentru Romania. E vorba de Tonic Plus, care protejeaza foarte bine prin efectul de halou, separand planta de daunatorii de sol. "Avem o solutie complementara, care va proteja planta de cultura de afide si dupa rasarire," spune directorul de marketing al Syngenta.

Evenimentul de la Harman face parte dintr-o serie de aproape 20 de intalniri organizate anual de Syngenta. Sunt actiuni de diferite dimensiuni, e si normal, in care se discuta la un nivel profesionist despre diferite culturi si tehnologii de protectia plantelor.

"Ziua Campului de la Harman vrea sa comunice o viziune globala asupra noii abordari pe care o avem. Syngenta a unificat intreaga echipa, care era impartita in seminte si produse de protectia plantelor. Acum urmarim o cultura in intreg procesul ei de dezvoltare, si asta vrem sa comunicam fermierilor la aceste intalniri", incheie Cristian Grecu.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.