Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Syngenta a organizat Ziua Campului in ferma lui Ioan Benea de la Harman

Saptamana trecuta, compania Syngenta a organizat o intalnire in camp cu fermierii. Locul desfasurarii a fost ales langa Brasov, in ferma Hibridul Harman a lui Ioan Benea, presedintele Federatiei Nationale Cartoful, care exploateaza 750 de hectare.

La Harman, Syngenta a adus in prim plan patru culturi. Au fost scosi in fata 10 hibrizi de rapita. Alaturi au fost loturi de grau, cartof si porumb.

"Doar rapita si porumbul sunt de la Syngenta. Graul este al meu. Tratamentele le-am facut insa cu produse Syngenta", explica Ioan Benea. "Ce cultiv eu, am pus si pe loturile pentru Syngenta. Cartoful este romanesc, Roclas de la Institutul de cercetari si Gared de la Statiunea de la Targu Secuiesc."

Pana in 7 iunie la Harman a plouat 270 de litri de apa. A fost prea mult, chiar daunator, spune Benea, caci ploile au levigat ingrasamintele pe acest sol usor. "Dupa ploi, am insistat cu ingrasamintele foliare, pentru a recupera." Culturile nu aratau deloc rau, din contra. Iar rapita era chiar de invidiat.

Evenimentul de la Harman a convins aproape 150 de fermieri sa isi petreaca mai multe ore cu echipa de vanzari Syngenta. "Am avut cu ei o abordare la nivel de tehnologie si mai putin la nivel de produs," explica Cristian Grecu, directorul de marketing al companiei.

La porumb, Syngenta a lansat tehnologia 3P: Precocitate, Productivitate, Profit. Compania promoveaza acum timpurietatea hibrizilor, pentru a evita temperaturile foarte mari din vara. Si planta foloseste mai bine apa din sol. In plus aceasta tehnologie asigura o combatere timpurie a buruienilor din sol.

"In primavara, cand inca este apa in sol, aceasta poate fi folosita mai bine. Avand un timp de vegetatie mai mic, infloritul evita perioada temperaturilor mari si astfel scade riscul sterilitatii polenului", detaliaza Grecu. Controlul timpuriu al buruienilor creste sansa unei dezvoltari echilibrate a porumbului. Altfel, prezenta buruienilor da un semnal culturii pentru a-si lungi foarte mult partea de tulpina. Iar radacina ramane nedezvoltata. Acest raport nu este in favoarea culturii. Este bine ca porumbul sa aiba radacina mai adanca, pentru a folosi mai bine apa si substantele nutritive. Ori, in prezenta buruienilor, porumbul este tentat sa intre in competitia pentru lumina.
Syngenta a lansat pe piata un porumb in care raportul dintre radacina si tulpina este conditionat de genetica si nu de existenta factorilor perturbatori.

La rapita, Syngenta a prezentat la Harman 10 hibrizi, din care cativa noi, ce se vor gasi de vanzare in aceasta toamna, alaturi de 3 sau 4 hibrizi dintre cei mai cunoscuti.
"La Harman am testat tehnologia cu aplicarea din toamna a erbicidelor", explica Cristian Grecu. "Acestea au permis o intrare mult mai buna in iarna a culturii de rapita. Ea nu a mai avut o competitie in ce priveste apa si substantele nutritive. Si nici nu a trebuit sa-si schimbe fiziologia pentru aceasta competitie."
La cereale, pe langa tehnologiile deja consacrate, ca fungicide, erbicide de control pentru graminee si dicotile, Syngenta va lansa un nou produs, pentru tratamentul semintei cu o solutie complementara de insectofungicide. Este un tratament special conceput pentru Romania. E vorba de Tonic Plus, care protejeaza foarte bine prin efectul de halou, separand planta de daunatorii de sol. "Avem o solutie complementara, care va proteja planta de cultura de afide si dupa rasarire," spune directorul de marketing al Syngenta.

Evenimentul de la Harman face parte dintr-o serie de aproape 20 de intalniri organizate anual de Syngenta. Sunt actiuni de diferite dimensiuni, e si normal, in care se discuta la un nivel profesionist despre diferite culturi si tehnologii de protectia plantelor.

"Ziua Campului de la Harman vrea sa comunice o viziune globala asupra noii abordari pe care o avem. Syngenta a unificat intreaga echipa, care era impartita in seminte si produse de protectia plantelor. Acum urmarim o cultura in intreg procesul ei de dezvoltare, si asta vrem sa comunicam fermierilor la aceste intalniri", incheie Cristian Grecu.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!