Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Se poate si fara consultanta, dar e ... pacat!

Am scris de mai multe ori, admirativ, despre fermierii care nu asteapta foarte multe de la consultanta noastra mereu in tranzitie. Cei care "iau taurul de coarne" ca sa aduca imbunatatiri semnificative in tehnologiile lor de productie. Un domeniu de interes pentru multi astfel de fermieri este cel al lucrarilor solului (lucrari reduse, semanat direct etc.).

Dar nu in toate cazurile lucrurile se rezolva usor: Te duci (in strainatate), vezi (cum lucreaza fermierii de acolo), adaptezi tehnologia (la conditiile din exploatatia ta). De multe ori este nevoie de o optimizare continua a noilor tehnologii. Optimizare pe care, este adevarat, o pot face in continuare aceeasi fermieri. Dar, in tarile de unde au fost "importate" tehnologiile respective, optimizarile le fac serviciile de consultanta. Iata un exemplu.

Un recent articol din revista Perspectives Agricoles (iunie 2012) publica rezultatele obtinute in 11 experiente desfasurate intre 2009-2011 de catre o cooperativa din regiunea Champagne, privind semanatul direct la rapita si grau. Experientele au urmarit comportamentul unor soiuri/hibrizi fata de semanatul direct si lucrarile solului ce includ aratura.

Concluziile au fost urmatoarele:
1. Soiurile de grau testate (printre care si Apache), nu manifesta o sensibilitate la semanatul direct. Aceasta inseamna ca productiile pot varia (in plus sau minus), cu 200-300 kg/ha in cazul semanatului direct fata de tehnologia conventionala, in functie de caracteristicile solului.
2. Unele cultivare de rapita pot manifesta in schimb o anumita sensibilitate la semanatul direct, care poate influenta productia cu pana la 600 kg/ha (in plus sau minus). De aceea, concluzia este ca unele cultivare (nu au fost observate diferente intre soiuri si hibrizi in ceea ce priveste sensibilitatea la semanatul direct), nu trebuie semanate fara mobilizarea pe adancime a solului.

De asemenea, s-a observat ca plantele de pe solele unde s-a semanat direct au pornit primavara mai tarziu in vegetatie cu 2-4 zile, atat la grau, cat si la rapita. Acest lucru se datoreaza faptului ca in variantele cu semanat direct, solul se incalzeste mai greu. Aceasta intarziere permite semanatul mai devreme al graului, ceea ce ar putea imbunatati in anumite conditii rasarirea.

S-a observat ca pe solele unde s-a semanat direct, inaltimea plantelor a fost mai mica, ceea ce reduce intr-o oarecare masura pericolul de cadere.
In concluzie, putem spune ca in materie de tehnologie, nicio problema nu trebuie considerata ca fiind rezolvata definitiv. Orice modificare (cum ar fi introducerea unor noi soiuri/ hibrizi), poate determina reevaluarea optiunilor tehnologice anterioare (semanatul direct la rapita).

Ce masuri trebuie luate in cazul semanatului direct la rapita? Productiile mai mici la unele soiuri/hibrizi de rapita sunt cauzate de faptul ca pe solurile tasate, sau insuficient structurate, mineralizarea materiei organice se face mai greu, plantele de rapita avand cantitati mai mici de nutrienti la dispozitie, fapt ce defavorizeaza cresterea plantelor.

Solutia logica este "fisurarea" solului inainte de semanatul direct. Acest lucru se poate realiza prin mai multe metode.
Specialistii francezi au mentionat doua dintre ele:
a) Prin afanarea stratului de la suprafata solului, fara rasturnarea brazdei. In acest scop se pot folosi "decompactoarele" (combinatoarele grele), cu organe active in forma de dinti, rigide si indepartate, care fisureaza solul pe adancimi de 25-30 cm.
Prin decompactare, solul se afaneaza superficial. Prin fisurile aparute, aerul si apa circula usor, creand conditii favorabile pentru cresterea radacinilor.
b) Prin utilizarea metodologiei strip-till, care consta in lucrarea solului numai in dreptul randurilor (pe o latime de 10-15 cm) si afanarea lui printr-un organ de tip dalta, pe adancimea de 10-12 cm. Ulterior se revine cu semanatoarea care plaseaza semintele si ingrasamintele starter in fasiile de teren lucrat. Pentru a utiliza la rapita aceasta tehnologie, semanatul trebuie facut la distante mai mari intre randuri. In fotografie este o masina de lucrat solul in sistemul strip till, printre primele din Romania, pe care o foloseste Arnaud Perrein din Mihai Kogalniceanu, judetul Ialomita.

Horia-Victor HALMAJAN


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."