Zootehnia romaneasca a ajuns din nou la rascruce. Este un cumul de factori care provoaca panica printre fermieri. Seceta din vara trecuta a lasat urme mai adanci decat in culturile de cereale.

Cei mai afectati sunt crescatorii care nu au propria lor baza furajera. Asta nu inseamna ca raportul dintre costurile de productie si pretul de vanzare de la poarta fermei nu-i afecteaza si pe ceilalti. Cand s-a prabusit pretul la lapte, apoi la carne in perioada 2009-2011, Comisia Europeana a intervenit pentru stocarea unor cantitati destul de mari, ajutandu-i astfel pe fermieri sa depaseasca perioada. Romania nu a luat atunci niciun contingent din acea cota de stocare. In 2012, la Indagra, comisarul Dacian Ciolos i-a spus lui Claudiu Franc ca va constitui un grup de experti care sa analizeze situatia din zootehnia comunitara si vor da un raspuns pana in martie 2013. Ce se va intampla cu multe ferme pana atunci? Si de aici explodeaza doua intrebari. Una pentru statul nostru: Mai avem nevoie de zootehnie? Alta pentru crescatori: Ne organizam si noi mai temeinic? Fiindca unii isi pierd vacile si pentru ca nu stiu sa faca sau nu produc suficient porumb de siloz.

Dupa cum spun cei mai avizati zootehnisti, situatia este extrem de complexa si difera de la o ferma la alta, de la un gospodar la altul.

Ioan Ladosi, presedintele Asociatiei Producatorilor de Carne de Porc (APCPR):
In 2013, se va inregistra o crestere a cererii pentru carne de porc in Europa. Pe de alta parte, ne vom confrunta si cu o crestere sustinuta a pretului la porumb, materia prima de baza pentru cresterea porcilor. Acest lucru va determina o noua crestere a pretului la carne. Sa speram ca, din acest joc de preturi, va ramane ceva si pentru fermieri.

Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari:
Ma tem ca vor disparea multi crescatori de pasari de la noi. Premisele sunt sumbre daca Guvernul nu va rezolva problema TVA care trebuie sa coboare la 9%. Altfel, jumatate din fermele de pasari se vor inchide. Daca FMI va spune nu, romanii vor importa si carne de pasare. Costurile de productie din fermele noastre sunt la nivel european, iar preturile de vanzare au ramas la nivelul puterii de cumparare a romanilor.
Nu vad cum ar rezista un crescator cu TVA de 24%. Daca Guvernul nu e in stare sa faca aceasta analiza si sa decida ca trebuie redus TVA ca sa reziste si fermierii, atunci vom cumpara numai de-afara. Comisia Europeana nu da semne ca ar fi gandit vreo formula de sprijin suplimentara pentru fermele zootehnice. In timp ce pentru culturile vegetale se primesc subventii pe suprafata, crescatorii de animale trebuie sa reziste pe piata fara un sprijin. Cel mult 25% din numarul crescatorilor de pasari din Romania au surse proprii de producere a cerealelor. Ceilalti cumpara concentratele la pretul pietei. Pretul la cereale a crescut cu 70% in 2012, fata de 2011, si cu 110%, fata de 2009. Iar pretul carnii de pui a crescut cu numai 16% in ultimii trei ani. Nu acopera nici rata inflatiei. Am discutat cu ministrul Daniel Constantin si asteptam un semnal clar. Guvernul vorbeste de reducerea TVA, dar practic nu a facut nimic.

Gavrila Tuchilus, Agrimat Matca, Galati:
Am inceput cu mai multe sperante ca anul trecut. Am inregistrat o umiditate de peste 120 de litri pe metrul patrat.
Din punctul meu de vedere, vaca de lapte va avea perspective bune in 2013, tinand cont de scaderea efectivelor de animale la populatie, dar si in ferme, mari sau mici. Numarul mare de vaci sacrificate va determina cresterea pretului la lapte. Sigur, si alte inputuri (gazul, motorina etc) s-au scumpit, ceea ce va urca inevitabil pretul laptelui. Companiile transnationale din domeniul procesarii fac adevaratul joc in piata. Nici la aceasta ora, nu se controleaza laptele care intra in tara. Vrem sa vina lapte conform, nu altceva.
Noi nu reducem efectivele. Dimpo-triva, am crescut: avem acum 350 de vaci pe care le mulgem, iar pana la sfarsitul lui 2013 sper sa ajungem la minim 400. Am vandut 50 de juninci in 2012. Lucram cu material sexat si efectivul de vitele creste simtitor.

Claudiu Franc, presedintele Federatiei Crescatorilor de Bovine:
Viitorul nu e prea roz pentru fermele de vaci cu lapte. La finalul lui 2012 si la inceputul noului an, efectivele de animale scad dramatic.
Foarte multi colegi renunta la cresterea vacilor. Cunosc cel putin 30 de fermieri din toata tara care au renuntat la vaci in aceasta perioada. Unii sacrifica vaci gestante in luna a saptea.
Nu am mai auzit asa ceva de cand lucrez in zootehnie. Situatia mi se pare grava si e provocata de doua elemente: pretul furajelor si al celorlalte inputuri din ferma sunt foarte mari, iar pretul laptelui ramane pe loc si nu mai acopera cheltuielile. Acest lucru duce la descurajarea fermierilor. Unii au sacrificat animalele, altii au renuntat la productiile mari prin furajarea redusa pentru a-si conserva efectivele. Obtin mai putin lapte, dar au vandut cerealele. Noi, ceilalti, consumam cerealele si asteptam sa vina banii inapoi, ceea ce este o adevarata nebunie.
De peste un an, discutam cu Ministerul Agriculturii despre "pachetul de masuri pentru lapte". Am trecut prin dialogul social si inca nu am obtinut aceasta reglementare prinvind contractarea laptelui de catre fermieri.
Mai asteptam si raportul grupurilor de experti de la nivelul Uniunii Europene. Conform promisiunilor comisarului Dacian Ciolos, pana in martie, noi ar trebui sa avem finalizat tot "pachetul lapte", inclusiv etichetarea, lucru care, probabil, ar mai aduce putina normalitate in relatia fermier-procesator si in ce priveste pretul laptelui materie prima.
Eu nu pot sa inteleg de ce se misca atat de greu Ministerul Agriculturii fiindca noi ne-am facut toata treaba pentru acest act normativ inca din aprilie 2012.
Daca Ministerul isi rezolva tema la timp, aveam legea in vigoare la 1 ianuarie 2013 si puteam sa discutam pe alte principii contractarea laptelui in Romania. Asa, fiecare fermier este obligat sa-si contracteze laptele individual, ceea ce ne aduce doar deservicii in relatiile cu procesatorii.

Sorin Lupascu, vicepresedintele APCPR, Vegetal Trading, Braila:
Conjunctura europeana este foarte clara: noi nu mai putem vorbi de un pret al porcului din Romania. Suntem total racordati la pretul carnii de porc din Europa, care se formeaza la bursele din Germania si din Franta. Noi nu putem depasi acel pret, nici nu putem ramane in urma fiindca ne afecteaza pretul cerealelor.
Anul 2013 nu va fi chiar foarte prost si asta datorita conditiilor tot mai restrictive. Daca Romania respecta in cea mai mare parte conditiile de bunastare pentru scroafe, Europa mai are inca probleme. Disparitia unui procent semnificativ de scroafe din tarile occidentale va insemna o cantitate mai mica de carne pe piata. Iar legea cererii si a ofertei va impune cresterea pretului.
Romania importa asa de multa carne de porc, incat e greu de crezut ca vom reusi sa mai dam si la export. Sa nu ne imbatam cu apa rece.
Noi trebuie sa ne recucerim, mai intai, piata interna. Nu din patriotism, ci din ratiuni economice.
Exportul de carne catre Rusia sau China, despre care se vorbeste, ar presupune mari capacitati de congelare. Ramanem legati de piata romaneasca. Va trebui sa supravietuim in conditiile unor preturi extrem de ridicate la inputuri.