Publicam fragmente din discursul comisarului european Dacian Ciolos la inceperea dezbaterilor din 12-13 martie, la sesiuna plenara a Parlamentului European, unde s-a discutat si s-a votat mandatul de negociere al PE asupra pachetului de reforma a Politicii Agricole Comune.

(...) Va multumesc pentru implicarea dumneavoastra inca de la inceputul procesului de reforma a Politicii Agricole Comune (...) Aceasta munca asupra celor patru regulamente - plati directe, dezvoltare rurala, Organizatii Comune de Piata si regulamentul orizontal - a permis Parlamentului sa isi poata vota mandatul de negociere inaintea Consiliului care ar trebui sa si-l adopte saptamana viitoare. (...)
Stabilirea de catre dvs a mandatului de negociere este cruciala pentru a putea intra in a doua faza a negocierii unui acord intre Parlament, Consiliu si Comisie. (...)
Este inceputul fazei de negocieri politice in vederea unui acord asupra unei Politici Agricole Comune reformata, ambitioasa si pragmatica, la care sper ca vom fi in masura sa ajungem pana in iunie.
Unele puncte raman sa fie clarificate intre noi si Consiliu in cadrul discutiilor trilaterale. Totusi, cred ca suntem de acord in privinta principiilor, ceea ce ne permite sa luam in calcul o desfasurare in bune conditii a negocierilor intre cele trei institutii.

1. Problema echitatii va fi un subiect major in faza finala a discutiilor. Stiu ca multi dintre dvs s-au pronuntat deja in favoarea plafonarii sau a reechilibrarii subventiilor intre statele membre. Notiunile de agricultor activ, degresivitate, convergenta interna sunt esentiale pentru directionarea mai eficienta a cheltuielilor publice. Din acest punct de vedere, sustin ideea unui obiectiv minim absolut de convergenta interna, asemanator cu ce s-a realizat pentru convergenta externa.

2. Convergenta Echilibrarea platilor directe nu trebuie sa ramana un concept; trebuie sa devina o realitate pana in 2019. (...) Aceasta evolutie trebuie sa fie insotita de instrumente complementare, care sa raspunda realitatilor agricole si asteptarilor societatii. Trei exemple:
Tinerii fermieri. Instalarea lor reprezinta o provocare europeana si trebuie sa fie abordata la nivel european.
Exploatatiile mici si mijlocii fac parte din modelul nostru alimentar si din structura noastra economica. Schema simplificata pentru exploatatiile foarte mici este importanta. De asemenea, sustin ideea unui bonus pentru "primele hectare".
Zonele defavorizate. Trebuie sa ne dam mijloacele pentru a mentine agricultura peste tot in Europa.

3. Gestiune ireprosabila (...) Sustin ideea unei suspendari rapide a rambursarilor catre statele membre atunci cand sunt detectate probleme grave de gestionare si de control, care nu sunt tratate in mod corect.

4. Inverzirea (introducerea unor practici agricole durabile). Reflecta dimensiunea economica a fertilitatii solului si a biodiversitatii. Totodata, este un instrument de lupta impotriva schimbarilor climatice. Aceasta evolutie a PAC este necesara atat pentru mediu cat si pentru agricultori. Este exclus sa cedam tentatiilor unei PAC de un verde spalacit (greenwashing) sau unor masuri aproximative care ar avea un efect discutabil, ar fi foarte complicate si ar duce la rate de eroare.
Dimpotriva, sunt de acord cu principiul echivalentei anumitor practici de agromediu cu cele trei masuri de "inverzire" propuse, cu trei conditii: daca masurile alternative sunt la fel de eficace si mai pertinente pe plan local, daca sistemul isi pastreaza simplitatea, daca sunt implicati toti agricultorii.
Pentru ca banii contribuabililor sa fie utilizati in mod eficace, mi se pare important ca masurile de "inverzire" sa fie utilizate ca referinta (baseline) pentru masurile de agromediu din cadrul celui de-al doilea pilon si ca cele 7% de zone de interes ecologic sa isi joace rolul de stabilizator al ecosistemelor agricole, sinonim cu productivitatea si cu competitivitatea pe termen lung.
Adaug ca, pentru a-i viza pe toti agricultorii, introducerea practicilor agricole durabile trebuie sa includa un regim de sanctiuni, care sa mearga dincolo de pierderea a 30 %.

5. Sa consolidam pozitia agriculturii in cadrul economiei. Mai intai pe plan structural: prin incurajarea organizatiilor de producatori, a organizatiilor interprofesionale si a circuitelor de comercializare scurte, se amelioreaza competitivitatea sectoarelor si se furnizeaza valoare adaugata pentru agricultori.
De altfel, din acest punct de vedere, este necesara o clarificare a normelor in materie de concurenta. (...) As sublinia un subiect asupra caruia trebuie sa lucram in continuare: ce dispozitii putem sa prevedem pentru ca varfurile de criza sa fie eficient gestionate, sa fie evitate, intr-o preocupare comuna pentru a limita impactul economic negativ in sectorul agricol si pentru utilizarea cea mai buna a banilor publici.
Apoi, trebuie sa dispunem in continuare de mijloace de actiune pentru situatiile conjuncturale defavorabile. Masurile de depozitare privata si de interventie publica trebuie sa fie completate cu rezerva pentru situatii de criza si cu masuri de urgenta. Pe durata unei crize, trebuie sa reactionam imediat, nu sa dezbatem in legatura cu baza juridica cea mai pertinenta, cum se intampla prea adesea in prezent. Este necesara punerea la dispozitia statelor membre si agricultorilor, in cadrul celui de-al doilea pilon PAC, a unui instrument de stabilizare a veniturilor.
In acest context se integreaza sfarsitul cotelor de zahar. Ele nu raspund provocarilor economice actuale. De asemenea, in sectorul vitivinicol, Grupul la nivel inalt pentru drepturile de plantare a vitei de vie a schitat cai de urmat in privinta conceptului de autorizare. Este vorba despre initierea unei noi repartizari a rolurilor intre puterile publice si actorii privati, fara a se reveni la gestionarea administrata, dar utilizand o reglementare flexibila, eficace si pragmatica, care pastreaza legatura cu realitatea din prezent a pietelor.

6. Transparenta sprijinului financiar acordat in cadrul PAC. Aceasta sta la baza increderii contribuabililor. Trebuie sa informam cetatenii in privinta utilizarii fondurilor comunitare, daca dorim ca PAC sa reprezinte un parteneriat solid si durabil intre Europa si agricultura sa.

Va multumesc pentru eforturile depuse. Aveti toata atentia mea si raman la dispozitia dumneavoastra pentru viitoarele schimburi de opinii, cu scopul de a avansa in mod echilibrat in trei directii: sa sustinem o productie agricola competitiva, o productie agricola durabila, o productie agricola care sa serveasca ocuparea fortei de munca si dezvoltarea teritoriilor noastre.