Zoltan Haller are o ferma cu 400 de vaci din rasa Baltata Romaneasca, la Harman, judetul Brasov. El a instalat doi roboti de muls de la compania Lely din Olanda. Este o premiera absoluta pentru Romania, o excelenta performanta pentru acest crescator. El este si dealer pe tara pentru asemenea roboti.
"Am vrut sa stau cat mai putin cu ochii pe oameni, pentru ca factorul uman e cel mai important in cresterea vacii de lapte", explica Zoltan Haller de ce a investit atat de mult in tehnologia mulsului. "Am inceput cu mulsul la conducta in 2008. In 2010 aveam o sala de muls 2 x 6, pe care am facut-o singur. Nu e mare filosofie. Partea de echipare, cu pulsatoare, am adus-o din Israel. Le-am pus cap la cap si functioneaza."
A pornit de la intentia sa renunte total la mulgatori. Asa a ajuns sa cumpere doi roboti de muls de la Lely. Robotii nu intarzie la program, nu gresesc, nu mint si mulg 24 de ore din 24 daca au ce.
Un robot mulge o vaca in 3-4 minute. Chiar si de 6 ori pe zi. Vaca stie cand este liber la robot si vine sa-si ia portia, comandata de calculator. Robotul ii citeste codul, ii deschide portita si vaca trece la concentrate. Portita se inchide. Robotul ii spala ugerul cu niste perii, ii dezinfecteaza mameloanele cu un spray. Ii maseaza practic ugerul, ca la mulsul manual. Apoi, fiecare sfarc este prins cu o cupa si e muls separat, fara insistente inutile, pentru a evita iritarea canalului mamelar.
"Cantitatea de lapte a crescut cu 15% de cand am inceput sa folosesc robotii", explica Zoltan Haller. Dupa fiecare muls, robotul spala peria si cupele, le dezinfecteaza pentru urmatoarea vaca. Robotul masoara cantitatea de lapte si analizeaza parametrii: grasimea, proteina, pentru fiecare vaca.
Robotul recunoaste cand vaca este in calduri, daca rumega si transmite toate informatiile in unitatea centrala. El anunta cu doua zile inainte sa apara vreo problema de sanatate, fiind posibila interventia rapida a fermierului pentru a preveni orice situatie. Daca o vaca e tratata cu un antibiotic, laptele este aruncat automat. Un asemenea robot se poate amortiza in trei ani.
Tehnologie noua si genetica de varf
Un crescator care investeste puternic in tehnologie de elita pentru ferma lui are o minte riguros organizata. Nici nu e de mirare la fermierul nostru din Harman. Nascut la 25 noiembrie 1970, la Targu-Mures, Zoltan Haller a absolvit Facultatea S.I.M. de la Brasov, in 1995, specializarea roboti industriali.
Prin urmare, el nu vine dintr-o familie de tarani. Nu este nici zootehnist sau medic veterinar de profesie. Cu banii obtinuti din alte afaceri, a inceput sa faca agricultura, a inregistrat "Ferma Haller" si s-a indragostit de zootehnie, nu doar de profitul pe care i-l aduc vacile.
"Am inceput afacerile in imobiliare in 1991, cand multi nu stiau ce inseamna asta. Pana in 2008, m-am saturat de imobiliare. Am construit foarte mult, am facut numeroase planuri de dezvoltare pentru Brasov. Calea Bucuresti este formata din fostii mei clienti: Kaufland, Metro, Carrefour, Mobexpert, Romstal... Practic, mi-am indeplinit misiunea aici.
Agricultura este alternativa mea la imobiliare. Din 2008, am inceput investitiile in zootehnie. Eu ma pregatesc pentru momentul in care va fi mare nevoie de hrana... Producem furajele pentru ferma, folosind numai gunoi de grajd, cat se poate de natural. Am eliminat toate ingrasamintele chimice. Animalele noastre mananca aproape bio - 98%. Vaca este fabrica de lapte, nu procesatorul. Asa e corect. De ea trebuie sa ai grija sa-i asiguri hrana, igiena, adapostul". A investit mult in tehnologie si in genetica. A renovat cladiri si a achizitionat tehnologie noua pentru usurarea muncii. Asa a ajuns Zoltan Haller un nume de referinta pentru judetul Brasov.
Ordinea nu se invata, este o chestie genetica
Cumpara material seminal de la cei mai buni tauri din lume. "Acum mulg 160 de vaci. Vreau sa fac performanta, nu vreau sa ma extind foarte mult. Pun accent pe genetica cea mai buna. Vreau sa ajung sa mulg in fiecare zi 250 de vaci si sa am media zilnica de 25-27 de litri la aceste animale.
Anul si vitelul, un slogan comunist care era bun si pe care fiecare fermier doreste sa-l respecte. Cand ma ridic din pat, ma uit in oglinda si zic «Munca, munca si iarasi munca!». Cata vreme cei din Romania nu vor pune mana la lucru si daca nu se vor respecta intre ei, nu se va misca nimic. Din pacate, nu mai exista emisiuni si reportaje prin care cei interesati sa fie invatati. Asta trebuie sa faca si revista Profitul Agricol. Au ajuns sa se manance intre ei din cauza invidiei si a urii". Are o gandire riguroasa, de sas. Incerc sa-i spun acest lucru. Intuieste si ma corecteaza: "Nu conteaza culoarea, rasa sau nationalitatea, ci trebuie sa fii om. Ordinea nu se invata. Este o chestie genetica. Deviza noastra este respectul, munca, disciplina. Ii respect pe angajatii mei si cer acelasi lucru de la ei. Incerc sa le usurez munca prin investitii in tehnologie. Nu sunt solicitati sa faca prea multa munca fizica, fiindca totul e mecanizat. Le si face placere, dar e foarte greu sa gasesti oameni pentru zootehnie."
Fonduri europene pentru toata gama John Deere
Este cucerit de utilajele John Deere si a luat aproape toata gama: 2 tractoare, 2 combine, balotiere etc. Toate sunt noi si, 10 ani, nu mai are grija. Le-a luat si pentru prestari servicii.
A castigat un proiect pentru achizitii de utilaje in 2011, in valoare de 380.000 de euro, din care jumatate a fost nerambursabil. A luat utilaje. A mai depus doua proiecte: silozuri si uscatoare pentru cereale. Mai avea deja doua silozuri ridicate pe fonduri proprii, cu o capacitate mai mica. "Vrem sa venim in intampinarea fermierilor, astfel incat ei sa produca si sa aiba si garantia ca pot sa vanda undeva. Proiectul pentru siloz si uscator se ridica la 2 milioane de euro. Capacitatea totala de depozitare va fi de 20.000 de tone. Adica va fi cel mai mare depozit pe o raza de 200 de kilometri. Va prelua cereale de la producatori."
Este mai profitabil sa cresc singur taurasii
Foloseste material seminal sexat si are putini taurasi, dar prefera sa nu-i vanda la o luna. "Pentru mine este mai profitabil sa-i cresc, fiindca produc singur furajele. Taurasul viu se vinde cu 15-13 lei pe kilogram, daca are pana la 100 de kilograme. Daca are 300 de kilograme, coboara la 10 lei pe kilogram. Peste 300 de kilograme, se poate vinde cu 6-8 lei kilogramul in viu", explica fermierul.
Guvernul trebuie sa sprijine ameliorarea raselor
De trei ani, vaccineaza vacile contra maladiilor IBR si BVD. Aici nu mai intra niciun animal strain. Se consulta mereu cu medicul veterinar, cu nutritionistii si respecta recomandarile lor. El crede ca guvernantii ar trebui sa-i sustina pe crescatorii care se afla intr-un program de control, sa sprijine eforturile de ameliorare a raselor. Subventiile sa se dea si in functie de certificatul de rasa.
"Daca nu se va pune accent pe calitate in zootehnia noastra, in cativa ani vom ramane cu animale cu valoare mica de ameliorare. O lactatie medie pe cap de vaca este acum in Romania la 5.000 de litri, in conditiile in care in tarile occidentale este de 8.000 de litri. O medie de 5.000 de litri pentru Baltata Romaneasca este o rusine. Asta inseamna 16 litri de lapte pe zi", spune Zoltan Haller. El are
si Baltate care dau 35-45 de litri de lapte pe zi.
A cumparat o parte din fosta AEI ("asociatie economica intercooperatista") din Harman, in 2006. Nu mai era niciun animal. A facut grajduri pe schelet de lemn, in regie proprie. Adaposturile sunt foarte bine aerisite si cu multa lumina naturala. Nu se simte miros de amoniac. Tipul saivan, cu trei pereti si acoperis este cel mai aerisit grajd traditional. In sase ani, a schimbat radical locul prin tenacitatea lui, prin rigoare si ordine.
Viorel PATRICHI
