Zoltan Papp se considera un om liber. A ales sa-si construiasca o afacere in agricultura deoarece nu-i place sa munceasca dupa comanda cuiva. Sotia, educatoare, munceste cot la cot cu el. Si fiul, de 18 ani.

La 43 de ani, Zoltan Papp are experienta in agricultura. A lucrat un timp in Ungaria si, odata revenit in tara, a vrut sa fie propriul lui sef. Asa ca s-a apucat sa lucreze serios cele 8 hectare de teren ale familiei. Si-a cumparat un tractor, iar dupa un timp i s-a parut ca ar fi profitabil sa-si faca ferma zootehnica.
A vandut casa din Reghin a parintilor si au cumparat o proprietate la iesirea din oras. A inceput cu doua vaci. Apoi, inca 3, alte cinci s.a.m.d. A luat un credit si a construit un grajd.
"Atunci a fost cea mai dificila perioada din viata mea. Pentru ca am prins marea devalorizare a dolarului si aproape ne-a adus la sapa de lemn. Am simtit ca nu mai putem da banii inapoi. Am avut noroc ca am avut de-a face cu inspectori de banca care stiau ca sunt serios, care m-au ajutat. Pe langa munca de ferma, am inceput sa cumpar vaci slabute si tinere de prin targuri. In 2-3 luni le ingrasam si le vindeam. Asa am reusit sa platesc creditul", isi aminteste Zoltan Papp.
Momentul care l-a facut sa devina un fermier care pune pret pe genetica a fost cand directorul OARZ Mures, Suba Kalman, i-a adus in ferma doi oameni. Pe profesorul Emil Silvas si pe Mircea Roman. Doi profesionisti de prestigiu, care i-au ramas mentori in zootehnie.
Investitia in genetica a inceput la sfatul celor doi, acum 14 ani. Zoltan Papp si-a vandut toate vacile pe care le avea si a inceput sa cumpere animale de la Statiunea de Cercetari din Mures. "La inceput, mi s-a parut mare pretul pe care trebuia sa-l platesc. Vindeam trei animale din ferma si cumparam o juninca gestanta de Baltata Romaneasca. Nu chiar elita. Dar am nimerit animale bune si a meritat."
De atunci si pana in prezent, insamantarile le-a realizat cu material seminal de la Semtest BVN Mures. Primul transfer de embrioni l-a facut in ferma, acum noua ani. Tot cu un specialist de la Semtest BVN Mures, medicul Lucian Harceaga. Cu care colaboreaza si acum.
"E saltul genetic cel mai rapid si mai precis. E ca si cum dintr-un Trabant va iesi un Mercedes. Vaca purtatoare duce toata genetica mamei si a tatalui. O juninca care da 3.500 de litri de lapte imi fata una care produce 5.500-6.000 de litri." Investitia a dat roade. Animalele lui au castigat primele locuri la mai multe concursuri de profil. Are 43 de diplome care atesta performantele lor. "Pretul unui embrion incepe de la 100 de euro. Se plateste la 3 luni de la diagnosticarea gestatiei. Eu consider ca am deja o ferma performanta." In prezent, s-a ajuns sa fie preluati embrioni chiar de la el din ferma.

O abordare nonconformista:
vaci de elita sub cerul liber
Sfatul specialistilor nu a fost usor de urmat. Mai ales atunci cand contrazicea toate regulile impamantenite.
Papp povesteste ca doctorul Silvas l-a sfatuit sa scoata vacile din grajdul construit dupa modelul din CAP si sa le tina afara, chiar si iarna. Nu era increzator. Imediat ce profesorul a parasit ferma, a dus vacile inapoi in grajd. Dar profesorul Silvas a revenit dupa o jumatate de ora. I-a spus ca ii plateste el pagubele daca vacile se vor imbolnavi sub cerul liber. Omul si-a calcat pe inima si le-a tinut afara timp de aproape 14 ani. Doar la finalul anului trecut le-a construit un acoperis de lemn.
"Este, intr-adevar, greu de imaginat ca niste animale cu productie asa de buna pot dormi sub cerul liber. Vacile stateau afara pe un pat gros de paie pe care il inlocuiam o data pe an. In grajdul vechi le aduceam doar ca sa le mulg. Foarte multi veneau la mine sa vada daca animalele chiar stau afara. Nu le venea sa creada.
Iernile erau ierni. Ingheta toamna si asa ramanea pana in primavara. Aveam parte doar de cate o saptamana mai calda, cu ploi. Vacile, daca sunt bine furajate, nu sufera de frig", explica fermierul. Acum, din caza ca iernile sunt mai ploioase, le-a ridicat la un acoperis inalt de 5 metri sub care animalele se pot adaposti. Au si posibilitatea sa aleaga. Au o zona de furajare si o zona de odihna. "Este foarte important ca vacile sa faca ce doresc. Au acces la soare, la apa, la plimbare si pot sta in noroi cand vor. Iar vara, pasuneaza intr-o livada de nuci de 11 hectare, unde pot sta si la umbra."

Un fermier, specialist in reproductie
Zoltan Papp isi face insamantarile singur. Are atestat de operator-insamantator inca de acum 11 ani. Se ocupa de structura genetica si la alte sase ferme. Una de 300 de capete si 5 microferme cu efective intre 10 si 40 de capete. Din experienta lui, a constatat ca junincile de Baltata Romaneasca nu ar trebui insamantate inainte sa ajunga la 18 luni. Multi fermieri insamanteaza animale prea mici in cautarea unui profit rapid. "Eu nu insamantez junincile de Baltata daca nu au cel putin 500 kg. Un animal care fata devreme nu e bine dezvoltat si va avea apoi o rezistenta redusa la boli. In plus, vor avea probleme cu picioarele daca fata un vitel prea mare. Ar fi bine ca fermierii sa inteleaga ca vor avea o productie de lapte mai buna, pe termen lung, daca nu insamanteaza un animal cand e prea mic."

O ferma pentru fiul meu!
Acum, Zoltan Papp are 57 de vaci din care 24 sunt in lactatie. A vandut tineret in fiecare an. Vrea sa ajunga, pana in septembrie, sa aiba 40 de vaci in lactatie. Productia medie pe zi este de 24-25 de litri pe animal. Obtine 8.000 de litri pe lactatie. La intensitatea cu care exploateaza Baltata, animalele rezista cinci lactatii. De 3 ani vinde laptele grupului La Dorna. Este multumit de pret si de colaborarea cu ei.
Papp face Controlul Oficial al Productiei de mai bine de 10 ani. "E o prostie sa renunti pentru ca, vrand nevrand, o sa ajungem sa fim in linie cu tarile europene. Si cand va veni momentul nostru sa vindem juninci gestante, ne vor trebui acte doveditoare. Chiar daca ai genetica in curte, nu o poti vinde daca nu faci controlul oficial al productiei."
In acest an vrea sa puna piatra de temelie la o noua ferma cu 100 de capete, intr-un sat apropiat, in Filpisul Mic. Noua ferma o va da pe mana fiului, care are propriile lui animale inca de mic. Are 18 ani si, cel mai probabil, va urma facultatea de medicina veterinara. Momentan este la liceul veterinar. El conduce ferma cand Zoltan pleaca in concediu cu sotia.
Cel mai mult a investit de-a lungul timpului in achizitia de terenuri si mai putin in utilaje. A considerat ca pamantul este vital pentru afacerea lui. Acum are 74 ha. Isi produce singur furajele in proportie de 80%. Cultiva triticale, orz, grau, borceag, porumb boabe si porumb siloz. Are o combina Jaguar pentru porumbul siloz. Cu ea presteaza servicii si pentru altii. Prefera hibrizii din grupa FAO 450.

Furtul - o problema majora
Fermierul este nemultumit de ceea ce numeste el "cheltuielile invizibile" ale afacerii. Adica, de furturi. Care au ajuns sa-i ingrijoreze pe multi fermieri din zona. "Pierd aproximativ 5% din productia de cultura mare din cauza furturilor. La 74 de hectare pe care le cultiv, care nu sunt comasate, ci raspandite in 54 de parcele, pierderile sunt de 4-5 hectare pe an. Am ajuns sa consideram pierderile generate de furturi ca fiind cea mai mare taxa pe care o platim. Este greu de imaginat ca exista un stat in care noi avem incredere si caruia ii platim impozite, iar autoritatile nu intervin."

Secretul succesului: sa inveti si sa lupti
Zoltan Papp este multumit ca a ajuns sa detina o ferma cu care asigura traiul familiei sale si viitorul copiilor. Spune ca a ajuns la aceasta performanta deoarece toata viata a fost dispus sa invete.
Cand a pus bazele fermei, avea o diploma de tehnician zootehnist de la liceul agricol. De atunci, a facut zeci de cursuri si facultatea. Spune ca se considera norocos ca a avut ocazia sa acumuleze informatii, in mod gratuit, de la specialisti ca Mircea Roman sau ca Emil Silvas. Si nu numai de la ei. "Fara nicio taxa, ne-au ajutat. Am avut Clubul Vacarilor la Breaza. Veneau sa ne informeze oameni ca domnul Vasile Zdrenghea, unul dintre cei mai buni specialisti in cultura mare si in pajisti. Sau Lucian Harceaga, specialist in reproductie." A facut cursuri de reproductie si la o facultate din Ungaria. Citeste carti de specialitate. A urmat si cursurile Universitatii Bioterra. Nu in ultimul rand, recunoaste ca sportul l-a ajutat sa aiba psihic de luptator. A practicat artele martiale mai bine de 10 ani.

Fermierii ar trebui sa fie mai uniti
Acum este preocupat de cooperarea intre agricultori. Asa ca a pus temelia unei asociatii a fermierilor in Filpisul Mic. Deocamdata sunt 65 de fermieri cu 250 de vaci. Crede ca fermele mici si mijlocii au nevoie de asociere pentru a supravietui. Spune ca fermele de acest tip trebuie sa existe deoarece asigura traiul unor familii.
Mai mult, Zoltan Papp nu se teme sa isi imagineze ca intr-o buna zi va exista si un partid al fermierilor. Spera ca se vor gasi oameni care sa se priceapa si la agricultura si la politica, sa reprezinte interesele agricultorilor.

Veronica HUZA